Maternitatea incepe inainte de nastere

[articoleinserie title=”Cuprinsul seriei: Mama – programul de start al naturii” order=ASC show_date=0]

„Ganbata na!” – „Bravo tie! Ai muncit greu/Ai depus mult efort!”  –  cu aceste cuvinte isi saluta tanara mama in Japonia bebelusul in clipa in care se naste.  In Japonia este cunoscut faptul ca efortul nasterii este atat al mamei cat si a bebelusului. Din clipa in care femeia ramane insarcinata ea este numita „mama”. Ea vorbeste cu bebelusul din pantec si adopta abilitatea de a vedea prin ochii bebelusului experienta sarcinii prin care trec amandoi. Ea primeste  educatie prenatala ce percepe pregatirea pentru nastere si nasterea ca  o colaborare unita – a mamei si a bebelusului impreuna, fiecare ajutand la nasterea celuilalt: mama ajuta la nasterea bebelusului si bebelusul ajuta la nasterea mamei.

Prima perioada a vietii – de la conceptie, sarcina, nastere si primul an de viata inafara pantecului mamei, este o perioada sensibila si critica de dezvoltare a unei persoane. In aceasta perioada initiala de viata, se formeaza inclinatiile si tendintele care vor insoti si forma persoana pe parcursul intregii vieti. Baza sanatati fizice, sufletesti si energetice a bebelusului (si mai tarziu a persoanei mature) este cladita inca din momentele conceptiei si chiar  inainte de conceptie.

Aceste idei sunt noi in societatea noastra si atunci cand noi, ca societate occidentala, vom  intelege implicatiile profunde ale acestor idei, putem schimba viziunea si credintele cu care am crescut si dezvoltat. Si cu toate ca pentru societatea noastra aceste idei sunt noi, exista in lume culturi si civilizatii, care cunosc de mii de ani importanta preconceptiei, conceptie, sarcinii si a nasterii si ce efect are aceasta perioada in modelarea caracterului si a sanatatii unei persoane. In plus, intreaga comunitate depune efort pentru a sprijini sosirea noii finte umane (ce aduce cu ea un potential uman unic) si pentru a o invalui cu blandete si gingasie. In culturile diferite ale lumii,   perioada dinaintea conceptiei si pe perioada sarcinii, reprezinta pentru tanara mama o perioada de relaxare constienta si fericire.

In insula Bali, Indonezia, din clipa in care simte ca este insarcinata, mamica incepe sa ii povesteasca bebelusului din pantec  despre diferitii zei hindusi, sa ii cante bebelusului si sa isi salute bebelusul in orice mod posibil. Mamica ii povesteste bebelusului despre minunile lumii in care va trebui sa se nasca si despre familia care il asteapta cu dragoste. Femeia spera sa gaseasca bucurie in tot ceea ce face pentru ca si bebelusul ei sa fie fericit. Dr Carla Hannaford, cercetatoare biologica in dezvoltarea bebelusilor in uter, povesteste in cartea sa „Awakening the Child Heart„, ca in timpul sederii sale in Bali nu a vazut/intalnit nici un copil hiperactiv.  Este posibil oare ca acest fapt sa se datoreze faptului ca aceste culturi ofera o atentie speciala a cresterii copiilor fericiti inca de la conceptie?

Tibetanii cred ca copilul este un profesor care vine sa ofere lumii din intelepciunea sa si trebuie sa se pregateasca pentru nasterea acestui suflet intelept.  Chiar inainte de sarcina, viitorii parinti  incep sa rezolve diferite probleme existente in viata lor de cuplu, ca o parte din ritualul de pregatire pentru sarcina, si intreaga sarcina este considerata ca o perioada deosebita de sosire in lume, o perioada in care sufletul invata sa cunoasca realitatea in care se va naste.  Inca din primele clipe ale vietii in uter, bebelusului i se ofera ascultare, empatie si atentie.

In anumite parti ale Africii, exista traditia ca  – inainte de conceptie  –  mama sa invite sufletul copilului care doreste sa vina in aceasta lume prin ea sa se alature ei. Pentru acest lucru mama se duce singura in natura si cauta o anumita cantare ce contine esenta sufletului ce doreste sa se nasca prin ea.  Cand mama gaseste aceasta cantare, ea o canta partenerului ei in timp ce fac dragoste si in timpul conceptiei si de asemenea, va continua sa cante aceasta cantare, pe toata perioada sarcinii, a nasterii si de fiecare data cand bebelusul nou nascut va avea nevoie de linistire.

Sobonfu Some povesteste in cartea sa „Welcoming Spirit Home: Ancient African Teachings to Celebrate Children and Community”  despre primirea plina de gingasia a noii fiinte inca din primele clipe a sarcinii, in tribul Dagara, din Africa. Ea descrie ritualurile si ceremoniile tribului si povesteste ca intreaga comunitate este unita intr-o viziune comuna care crede ca fiecare copil  este  vitala pentru viitorul comunitatii. Fiecare persoana are un scop unic in viata, si poate sa ofere comunitatii, talente si capabilitati unice. Prin urmare, toti membrii comunitatii se dedica pentru a oferi tot ce este necesar pentru o noua viata, ce incepe cu mult inaintea formarii embrionului.

Bebelusul este o entitate constienta si sensibila si intreaga comunitate se pregateste sa ii ofere o primire sigura si iubitoare, sa ii ofere sentimentul ca a ajuns la locul potrivit si ca toata lumea il asteapta sa vina.

Sobunfo povesteste despre ceremonia speciala a copiilor tribului ce se pregatesc pentru nasterea noului bebelus. Copiii pana la varsta de 5 ani sunt invitati sa vina in camera alaturata camerii nasterii. Cand bebelusul se naste, el ofera lumii primul sau plans. Acest plans este  semnificativ si este considerat un mesaj, o invatatura si toti asculta. In clipa in care se aude plansul bebelusului, copiii ii raspund in strigate de bucurie si ii ureaza bun venit.

Acestea sunt doar cateva exemple a diferitor culturi din lume, care au intelepciunea de a respecta aceasta perioada atat de importanta din viata fiecaruia dintre noi. Din clipa in care te hotarasti sa ramai insarcinata, incepe perioada maternitatii. Printr-o pregatire preconceptionala plina de constiinta si dragoste atat a corpului cat si a sufletului tau (dar si a partenerului tau), prin incercarea de ati oferi cat mai multe clipe de bucurie si liniste in timpul sarcinii, prin faptul ca ii oferi bebelusului tau o nastere blanda, plina de gingasie si dragoste, ii oferi, de fapt, copilului tau o viata mai buna, o dezvoltare armonioasa.

„Diferenta dintre supravietuire si prosperitate incepe inca din uter” –  formarea structurii si formei creierului, rezistenta omului, sentimentul de bunastare sufleteasca si capacitatea creativa pe termen lung, sunt influentate de prima perioada de viata a fiecaruia dintre noi, perioada ce incepe inca dinainte de conceptie.

O buna prietena mi-a povestit nu de mult ca ii este teama sa se miste –  fiecare iesire din casa este invaluita de o teama subtila, senzatia fiind ca miscarea este o amenintare. Aceasta senzatie nu a impiedicat-o sa iasa din casa si sa isi traiasca viata in mod normal, dar era constienta ca exista si ii era greu cu aceasta senzatia, mai ales pentru ca nu o intelegea.  Dupa aceasta destainuire, prietena mea a vorbit intamplator cu mama ei despre perioada cand mama ei era insarcinata cu ea.  Relatia dintre ele fiind ceva mai complicata, era pentru prima data cand vorbeau despre aceasta perioada. Astfel a aflat ca mama ei, a trebuit sa stea in pat din luna a patra de sarcina, sarcina fiind considerata „high-risk” si ca de fiecare data cand mama ei era nevoita sa se ridice din pat acesteia ii era frica sa nu ii faca rau bebelusei ce creste in pantecul ei.  Experienta mamei a influentat dezvoltarea prietenii mele si cu toate ca au trecut cateva zeci de ani acea frica a mamei o urmareste si acum.

 

Be Sociable, Share!