Colul uterin (cervix)

[articoleinserie title=”Cuprinsul seriei: Semnele fertile” order=ASC show_date=0]

Colul uterin este partea de jos a uterului (face parte din uterul insusi), ce intra in vagin. De fapt este singura parte din uter pe care o putem simti cu usurinta prin pipaire. Asa cum mucusul cervical se afla intr-o continua schimbare, datorita influentei hormonale, asa si colul uterin este influentat de hormonii feminini (estrogen si progesteron) si se schimba pe parcursul unui ciclu menstrual.

Schimbarile colului uterin este un semn fertil principal care necesita mai multe luni (cicluri menstruale) si ceva mai multa rabdare  pana sa te obisnuiesti cu el  si sa vezi usoarele transformari ale acestuia in timpul unui ciclu menstrual. Totodata nu este obligatoriu de verificat acest semn, dar el poate fi de ajutor in cazurile in care celelalte doua semne fertile principale ( temperatura bazala si/sau mucusul cervical) nu sunt suficient de clare. Totodata eu cred ca este important sa ne cunoastem corpul, pentru a ne fi mai usor sa ne incredem in el, sa il apreciem  si sa il iubim. Si colul uterin este o parte foarte importanta a corpului nostru, chiar daca nu il vedem.

Gandeste-te ce rol important si minunat are colul uterin in viata noastra. El este ca o „poarta” ce se inchide atunci cand nu doreste ca „cei dinafara”  (microbii) sa intre in centrul cel mai intim a corpului nostru, uterul si se deschinde atunci cand doreste sa invite pe „cei dinafara” sa intre (spermatozoizii) si sa permita totodata iesirea din uter, din corpul nostru, a sangelui (uterul se curata, se reinnoieste, se purifica), a mucusului fertil. Totodata aceasta parte mica a corpului are un rol important in sarcina (protejand bebelusul pe toata perioada sarcinii) si in  nasterea acestuia.

Verificarea colului uterin

In cazul in care te-ai hotarat sa verifici colul uterin, atunci acesta poate fi verificat odata cu mucusul. Daca verifici mucusul cervical intern, atunci verificarea colului uterin poate sa para mai „naturala”, mai usoara.

Deci in primul rand este important sa nu uiti sa te speli bine pe maini cu apa si sapun si sa ai grija ca unghiile sa fie bine taiate si pilate. Este important sa nu folosesti manusi medicale , uleiuri, creme sau geluri, deoarece pe deoparte, te va incurca in verificarea mucusului si pe de alta parte aceste produse sunt pline de talc, chimicale, parfumuri si pot irita  si distruge flora vaginala ( inafara de uleiurile naturale comestibile, in special uleiul de masline, de migdale dulci, de susan, de seminte de struguri – aceste uleiuri pot fi folosite ca lubrificante in zilele nefertile, cand senzatia vaginala este de uscat). Spre deosebire de mucusul cervical, colul uterin este verificat doar odata pe zi, la aceeasi ora, cu aproximatie.  De exemplu, te poti hotara sa verifici dimineata cand te trezesti sau seara dupa baie. Colul uterin se schimba in timpul zile nu numai in timpul unui ciclu, deobicei noaptea – dimineata devreme este mai sus, mai tare si mai inchis si la orele dupa- amiezei este mai jos, mai moale si mai deschis.

Gaseste-ti pozitia cea mai comoda, statul pe WC sau pe vine este deobicei pozitia aleasa de cele mai multe femei, dar poate preferi sa stai intinsa pe pat cu picioarele indoite. Oricum este important sa verifici de fiecare data in aceeasi pozitie, deoarece colul va fi simtit diferit in pozitii diferite.  Incepe sa verifici colul uterin dupa ce menstruatia s-a terminat, dupa cum am spus, o data pe zi, la aceeasi ora. Incearca sa te relaxezi, respira incet si adanc. Cand esti pregatita, incet, cu finete si multa dragoste si respect, introdu degetul aratator in vagin. Colul uterin se afla pe peretele de sus si din fata a vaginului, peretele apropiat de burta. Se simte ca o „biluta” cam de marimea unei cirese .

Cand verifici colul uterin trebuie sa fii atenta la urmatoarele lucruri: unde se afla colul uterin, in ce pozitie, care este textura lui, cum este umiditate, si cum este deschizatura orificiului.  In continuare voi explica fiecare din aceste situatii si care sunt posibilitatile. Acum aceste situatii difera de la o femeie la alta. De exemplu, cand voi spune ca pozitia colului uterin este sus, aceasta nu inseamna ca la fiecare femeie este la fel de sus. Nu pot spune ca acesta se afla sus la trei cm de peretele vaginal. Sus pentru tine este aceea pozitie in care colul TAU se afla cel mai sus pe care l-ai simtit pana acum.

Schimbarile colului uterin

Pozitia colului uterin Acesta poate fi sus, jos, si undeva intre cele doua pozitii, voi numi aceasta pozitie la mijloc. Cand colul uterin se afla sus, acesta se afla adanc in vagin, va fi mai greu de pipait, orificiul este greu de gasit sau chiar nu il vei gasi. Tot odata vei simti colul uterin mai lung, ” separat” de peretele vaginal, ca si cum acea „biluta” are un „gat’. Acest „gat” de obicei se simte mai tare decat „biluta”. Cand colul uterin se afla jos, acesta se afla mai aproape de intrarea in vagin, va fi usor de pipait, poti gasi cu usurinta orificiul. Totodata, aproape ca nu vei simti „gatul” sau nu il vei simti deloc si „biluta” parca s-ar scufunda in peretele vaginal. Aproape fiecare femeie are cateva zile in timpul unui ciclu cand poate simti in timpul actului sexual, o anumita durere sau incomoditate. De obicei asta se intampla in zilele dupa ovulatie sau imediat dupa menstruatie, deoarece in aceste zile colul uterin se afla in pozitia sa cea mai joasa si penisul atinge cu usurinta colul uterin. Cand colul uterin se afla intre cele doua pozitii, la mijloc, atunci „biluta” nu mai e asa de scufundata in peretele vaginal, „gatul” poate fi simtit dar nu e lung, si inca e usor de pipait, poate vei simti ca orificiul e ceva mai greu de gasit, dar nu imposibil.

Textura colului uterin . Colul uterin, adica” biluta”, poate fi intr-un ciclu, moale, asa ca buzele tale sau tare, asa ca varful nasului. Intre cele doua situatii, textura medie, colul uterin inseamna ca ori a fost tare si incepe sa se inmoaie ori a fost moale si incepe sa se intareasca. De fapt, colul se va simti mai tare in interior si mai moale in exterior. De exemplu cand apesi pe pernuta unuia dintre degete, la inceput este moale, dar daca apesi putin mai tare ajungi la o partea interna a degetului care este mai dura.

Deschiderea orificiului colului uterin Orificiul colului uterin se afla cu aproximatie in centrul „bilutei”. Forma lui este diferita de la femeile care nu au nascut niciodata vaginal si cele care au nascut vaginal (o data sau de mai multe ori). La primele acest orificiu este rotund si la celelalte este oval, lunguiet. Totodata orificiul acesta va fi mai mare cu cat femeia trece prin mai multe nasteri vaginale. Orificiul poate fi deschis, inchis si deschizatura medie.  Oricum acest orificiu se va simti usor deschis tot timpul. De aceea cand spun ca orificiul este deschis, atunci ma refer la situatia in care simti orificiul colului tau este la deschizatura  maxima si inchis ma refer la situatie in care orificiul colului tau este de fapt la deschizatura minima. Oricum si cand orificiul colului tau se afla la deschizatura maxima aceasta deschizatura nu este mai mare de cativa milimetri.

Umiditatea colului uterin In cazul in care nu nu gasesti nici un mucus, chiar daca verifici intern, atunci poti la verificarea colului sa incerci sa simti daca colul uterin este umed sau uscat si sa notezi aceasta senzatie. Ca si senzatia vaginala in timpul verificarii mucusului, colul uterin poate sa fie uscat, lipicios, umed, ud, alunecos. Atunci cand simti ca este cel mai ud si mai alunecos acesta poate fi un indiciu ca esti in perioada fertila.

Incearca sa inveti sa diferentiezi aceste variatii ale colului uterrin, dar asa cum am spus, necesita mai mult timp si rabdare decat invatarea mucusului cervical. La inceputul menstruatiei, colul uterin este jos, usor moale si incepe sa se deschida pentru a permite iesirea sangelui menstrual. La sfarsitul menstruatiei, colul ramane tot jos, dar se inchide si se intareste. Cu cat este secretat mai mult estrogen, colul uterin incepe sa urce, sa se lungeasca, sa se inmoaie si sa se deschida. In perioada cea mai fertila, cu cat esti mai aproape de ovulatie, colul este sus, greu de gasit, orificiul este deschis si moale. Dupa ovulatie, colul uterin incepe sa se inchida, sa coboare si sa se intareasca. Ramane asa pana ce menstruatia se apropie cand incepe sa se inmoie putin si pe urma sa se deschida. In caz in care esti insarcinata, deobicei colul uterin nu iti da nici o indicatie in acest sens, schimbarile specifice sarcinii incepand de prin saptamana a cincea sau a sasea de sarcina dupa data ultimei menstruatii (sau a treia – a patra saptamana de la conceptie/ovulatie).

In continuarea vei gasi cateva linkuri cu fotografii cu colurile uterine a diferitelor femei, in timpul unui ciclu menstrual.

Primul site se cheama  My beautiful cervix . acestea sunt fotografii ale colului uterin ce au fost luate zilnic pe perioada unui ciclu menstrual.  Totodata in Pre and Post Coitus vei gasi fotografii ale colului uterin in ultima zi de ciclu menstrual, inainte si dupa sex, in care ambii parteneri au avut un orgasm. In urmatorul site, sunt mai putine fotografii, doar cateva fotografii pe ciclu, dar vei putea vedea diferentele intre colul diferitelor femei. Three Women’s Cervixes

In continuare ai sa gasesti un link  in care poti gasi fotografii ale colului uterin in cazul unor diferite probleme.

Ciclul menstrual

[articoleinserie title=”Continutul seriei: Anatomie si fiziologie feminina” order=ASC show_date=0]

Ciclul menstrual este unul din cele mai remarcabile procese care se intampla in organismul de  femeie. El este ca o simfonie perfecta, un fascinant joc intre hormoni si raspunsuri biochimice si fiziologice.

Chiar daca vrem si chiar daca nu, in fiecare ciclu menstrual normal, organismul  se pregateste pentru o sarcina potentiala. In esenta, hormonii nostri nu corespund intotdeauna cu dorintele sufletesti. Ei isi fac treaba, indiferent de intentiile noastre.

Hormonii ciclului menstrual

Pentru inceput, este important sa cunoastem hormonii  care influenteaza ciclul menstrual. Sistemul reproductiv este influentat de mai mult de o duzina de hormoni, dar cei mai importanti sunt : FSH, estrogen, LH, progesteron, GnRH.

FSH (Follicle Stimulating Hormone) – este hormonul responsabil pentru dezvoltarea initiala a unui numar de foliculi in fiecare ciclu. Sub influenta acestui hormon, 15-20 de foliculi incep sa se dezvolte in fiecare ovar. FSH este produs in partea anterioara a glandei pituitare. La inceputul ciclului, la aparitia menstruatiei exista in organism doar o cantitate mica de FSH.

Estrogen – exista diferti estrogeni in organismul nostru dar cel mai important estrogen in ciclu menstrual este estradiol. Acesta  este produs de foliculii ce se dezvolta in ovare si mai tarziu de foliculul dominant, si creste in cantitate cu cat ovulatia se apropie. El este responsabil in fiecare ciclu de maturizarea foliculilor, de ingrosarea endometrului,  in secretia unui mucus cervical, abundent, ud si flexibil (ca albusul de ou) in apropierea ovulatiei si a schimbarilor cervixului in timpul ciclului. Acest hormon este responsabil totodata in maturizarea organelor genitale feminine.

LH (Luteinizing Hormone) este un alt hormon important care este produs in partea anterioara a glandei pituitare si este responsabil de stimularea cresterii si completarea procesului de maturizare a foliculilor, impreuna cu FSH. Tot odata este responsabil cu excitarea foliculului dominant, determinand astfel ruperea acestuia si eliminarea ovulului in trompa uterina. Aceasta este ovulatia. Foliculul dominant se transforma dupa ovulatie in corpul galben. Ovulatia are loc la o zi sau doua secretia maximala a hormonului LH.

Progesteron este hormonul  secretat de corpul galben dupa ovulatie. Tot odata el este  hormonul care determina o crestere a temperaturii bazale dupa ovulatie. Este hormonul  responsabil de nutritia si mentinerea endometrului in faza luteala (post-ovulatorii).  Motivul inceperii menstruatiei este scaderea brusca a progesteronului la sfarsitul fazei luteale, datorita dezintegrarii corpului galben.

GnRH (Gonadotropin Releasing Hormone ) este un hormon produs in hipotalamus, care atunci cand este secretat, determina glanda pituitara sa secrete hormonii FSH si LH. Hipotalamnusul este situat langa glanda pituitara si formeaza peretele inferior al creierului. Aceasta parte a creierului printre altele intervine in starile emotionale, de comportament si de stres. De aceea, stresul si alti factori asemanatori pot sa influenteze secretia acestui hormon si astfel, sa influenteze ovulatia si astfel intregul ciclu menstrual. De acee nu este corect spus ca menstruatia intarzie (doar daca este vorba de sarcina) ci cea care intarzie sau nu are loc este ovulatia.

Fiziologia ciclului menstrual

Prima zi a ciclului menstrual este de fapt prima zi de menstruatie (sange rosu ce curge si nu scurgerile maronii) . Scaderea brusca a progesteronului, hormonul care este responsabil cu nutritia endometrului si mentinerea lui, determina descompunerea si contractia endometrului si astfel incepe menstruatia.

Cu cateva zile inainte de inceperea menstruatiei, endometrul ajunge la maturitate maxima si fara progesteron care sa il sustina, incepe sa se descompuna. Pentru o perioada de aproximativ 5 zile, endometrul descompus este eliminat, sub forma de sangerare. Sangele menstrual incepe sa curga afara din uter, prin cervix si vagin.

Din momentul in care a inceput menstruatia, sistemul hormonal intra in functiune. Glanda pituitara incepe sa secrete FSH, hormonul care determina dezvoltarea foliculilor. Totodata sub influenta hormonului FSH, foliculii incep sa se acopere cu un  strat de celule, ce incep sa secrete primele cantitati de estradiol in noul ciclu. Cam in ziua a 5-a a ciclului (sau imediat ce menstruatia se termina), glanda pituitara incepe sa secrete  LH in cantitate mica.

In ziua 7 sau 8 din motive necunocute inca, unul dintre foliculi incepe sa se dezvolte mai mult decat ceilalti si devine foliculul dominant, in timp ce ceilalti foliculi incep sa se dezintegreze. In urmatoarele zile, secretia de estrogen creste brusc. Estrogenul determina ingrosarea endometriului. In continuare estrogenul incepe sa produca primele semne de fertilitate. Mucusul cervical incepe sa se schimbe  si devine din ce in ce mai ud si abundent cu cat ovulatia se apropie. Si cervixul trece prin schimbari specifice sub influenta estrogenului si cu cat ovulatia se apropie, cervixul este sus, moale si deschis. Cand estrogenul ajunge la cantitatea maxima, determina  secretia brusca (de 6 pana la 10 ori mai mult decat in celelalte zile) de LH. Imediat dupa asta FSH scade brusc. Aceasta este faza foliculara a ciclului menstrual.

La 24-48 de ore de la secretia maxima de LH, foliculul dominant se sparge si ovulul este eliminat in trompa uterina. Aceasta este ovulatia. Din acest moment incepe faza luteala sau faza post-ovulatorie. Foliculul dominant dupa ovulatie se transforma in corpul galben care incepe sa secrete progesteron si cantitati mici de estrogen. Daca nu exista spermatozoizi care sa fecundeze ovulul, acesta se dezintegreaza in urmatoarele 6-24 de ore. Sub influenta estrogenului si a progesteronului, endometrul continua sa se ingroase, sa se „imbibe” cu substante nutritive in caz in care ovulul a fost fecundat si embrionul se va implanta (nidarea). Corpul galben continua si el sa creasca pana in ziua 7 dupa ovulatie, ajungand la marimea de 1.5 cm. Cam prin ziua 10-13 dupa ovulatie, corpul galben incepe sa se degenereze. In clipa in care corpul galben dispare, cantitatea de progesteron scade brusc si endometrul incepe sa se descompuna si sa se contracteze, astfel determinand aparitia unei noi menstruatii. Si in acest moment un nou ciclu incepe.

Anatomie feminina – partea a doua

[articoleinserie title=”Continutul seriei: Anatomie si fiziologie feminina” order=ASC show_date=0]

In a doua parte a articolului despre anatomia feminina va voi prezenta  acele organe ce alcatuiesc  „zona intima”  sau aparatul de reproducere. Aparatul de reproducere se gaseste in zona pelviana si este format din organul genital extern si organele genitale interne.

Organul genital extern este vulva. Ea cuprinde muntele lui Venus, labiile mari si mici, clitorisul, orificil vaginal, uretra si glandele externe vaginale.

vulva

Muntele lui Venus este regiunea anatomica ce protezeaza zona simfizei pubice, si este  acoperita cu par. Aceasta zona este  de fapt bogata in tesut grasos, fibroconjuctiv, oferindu-i un relief usor proeminent si o consistenta moale de “pernita”. Deci cu alte cuvinte este o pernuta de gramise, acoperita cu par (parul pubian).

Labiile mari sunt pliuri cutaneo-mucoase constituite din fibre musculare si tesut grasos si conjunctiv. Ele sunt acoperite pe fata externa de piele, iar pe partea interna de o mucoasa prevazuta cu un epiteliu pavimentos. Prezinta foliculi polisebatici pe fata externa si glande sudoripare a caror functie debuteaza la pubertate. Anatomic se unesc si formeaza comisura anterioara, extremitatile posterioare se unesc, la fel intre ele si formeaza comisura posterioara (furculita). Contin un bogat plex venos care in cazuri de traumatisme produce hemoragie profuza si hematoame extinse.

Labiile mici sunt formate din tesut conjunctiv si fibre musculare, printre care se gasesc rare fibre de tip erectil. Sunt acoperite de o mucoasa prevazuta cu un epiteliu pavimentos. Prezinta glande sebacee si eventual glande sudoripare.
Clitorisul este constituit din doi corpi cavernosi, separati printr-un sept incomplet. Se termina cu o extremitate proeminenta denumita gland, prevazuta cu un fren.
Glandele Bertholin sunt situate pe cele doua laturi ale extremitatii inferioare a vaginului in grosimea labiilor mari. Sunt glande tubulare ramificate, alcatuite din lobi formati la randul lor din acini glandulari cu functie muco-secretorie.
Glandele Skene sunt asezate parauretral si se deschid pe partile laterale ale orificiului uretral.

Partea care separa vulva de anus se numeste perineu. Perineul este o formatiune musculo-aponevrotica. Aceasta zona se intinde in timpul nasterii, permitand expulzarea capului bebelusului. Totodata, asa cu am specificat mai sus, perineul este zona cea mai importanta de sustinere a uterului, de aceea este foarte important de a proteja aceasta zona, mai ales in timpul nasterii.

Partea interna a aparatului de reproducere incepe cu vaginul. Acesta este un “pasaj” muscular, foarte elastic, care acţionează ca un pasaj pentru fluxul de sânge menstrual, ca “receptor” al penisului in timpul actului sexual si al spermatozoizilor si serveste drept canal de iesire pentru bebelus in timpul nasterii.

anatomia feminina interna

Pe fata interna a vaginului se afla mucoasa vaginala alcatuita din mai multe straturi de celule suprapuse. Suprafata mucoasei este neregulata, cu cute transversale, care pornesc de o parte si de alta a unor formatiuni mai ingrosate. Aceste cute au un rol important in marirea suprafetei de contact in timpul actului sexual si in mentinerea lichidului spermatic depus in vagin. Mucoasa vaginala se modifica in raport cu secretiile de hormoni sexuali din organism, in special cu secretia de estrogeni. In interiorul vaginului nu este steril, este plin de microbi, de aceea mucoasa vaginala si secretiile sale sunt acide, impiedicand astfel formarea infectiilor vaginale.
Vaginul in partea de jos se deschide in vulva iar in partea de sus se continua cu colul uterin (cervix). Acesta are un rol important in secretarea mucusului cervical, care cu cat se apropie ovulatie are calitate alkalina, asemanator lichidului spermatic, mentinand astfel un mediu prielnic spermatozoizilor si ajutandu-i de asemena sa se catere” in col, si de acolo in uter si in trompa uterina unde are loc marea intalnire cu ovulul. De asemenea, colul uterin si mucusul cervical, formeaza un “dop” , nepermitand astfel patrunderea microbilor in cavitatea sterila a uterului si a trompelor uterine.

Tot odata, colul uterin are un rol important in timpul nasterii, acesta dilatandu-se, permitand astfel trecerea capului bebelusului din utern in vagin.

Uterul (viitoarea casa a bebelusului pana la nastere) este un organ musculos, format din trei zone: colul uterin fiind partea de jos a uterului, corpul uterului si istmul uterului (partea de sus sau fundul uterului). Uterul este alcatuit din trei straturi. Stratul exterior este de fapt o membrana, stratul mijlociu este format din trei randuri de muschi care au rolul de a se contracta in timpul travaliului pentru a impinge bebelusul si placenta afara. Stratul intern este endometrul. Endometrul este un strat de tesut mucos si vase de sange si limfatice, ce captuseste uterul. In timpul fiecarui ciclu menstrual are loc o crestere, in volum,  a endometrului, o ingrosare, acesta pregatindu-se astfel pentru o posibila sarcina. In cazul in care femeia nu ramane insarcinata, endometrul se elimina in asa numita perioada menstruala.

anatomie feminina internauterul
se observa locul in care se afla uterul, ligamentele si sistemul circulator

In timpul sarcinii, uterul creste de la marimea unei pere ( lungimea de 7.5 cm, latimea de 5 cm si grosimea de 2.5 cm) la marimea unui pepene rosu (28 cm X 24 cm X 21 cm). Si greutatea uterului creste de la 60 gr la 1000 gr la sfarsitul sarcinii. Pana la sfarsitul sarcinii, uterul s-a tranformat dintr-un organ muscular gros intr-un sac cu peretii subtiri, dar suficient de musculos pentru a impinge afara bebelusul si placenta.

Trompele uterine sunt doua conducte musculo-membranoase ce ies din cele 2 parti laterale ale istmului (partea de sus a uterului) si se intind pana in fata ovarelor.  In interiorul trompelor este prins ovulul la ovulatie si tot aici are loc intalnirea dintre ovul si spermatozoid, permitand fecundarea si conceptia unei noi vieti.

Ovarele sunt 2 organe ovale de marimea 3-5 cm si se gasesc in ambele parti a uterului, langa trompe. Ovarele au doua roluri importante : ei secreta hormoni si folosesc ca “depozit” de ovuli. Acest “depozit” elibereaza in procesul de ovulatie de obicei un ovul cel mult doi. Ovarul contine foliculi care sunt niste “saculete” cu lichid, in interiorul carora se afla ovulii (fiecare folicul contine un ovul). Femeile se nasc cu toti ovulii pe care ii vor avea in toata viata lor. In perioada de sarcina, ovarele fetusului-fetita in saptamana 20 de sarcina, contine numarul maxim de ovuli ( 20 milioane de ovuli). La nasterea bebelusii, raman doar 400 de mii de ovuli, din care “doar” 500 vor ovula in timpul anilor fertili. Ovulii incep sa se maturizeze cand fetita ajunge la varsta pubertatii. Si prima ovulatie are loc cam la doi ani de la primirea primei menstruatii.

ovarulovarul
se observa foliculii, foliculul dominant, ovulatia si diferitele stagii ale corpului galben


Anatomia feminina – prima parte

[articoleinserie title=”Continutul seriei: Anatomie si fiziologie feminina” order=ASC show_date=0]

Te invit intr-o calatorie in interiorul corpului feminin, pentru a te ajuta sa  intelegi mai departe  procesele fiziologice si hormonale care au loc ciclu de ciclu, in timpul sarcinii si mai tarziu in timpul menopauzei.  Voi incepe cu pelvisul femin (bazinul) deoarece joaca un rol important in sanatatea si fertilitatea feminina, si in timpul sarcinii si a nasterii.

Bazinul este format din centura pelviana, muschi si ligamente. Centura pelviana este un „inel” osos puternic ce sustine , prin coloana vertebrala, greutatea partii de sus a corpului, şi transmite această greutate în picioare. Acesta conţine şi protejează organele de reproducere, precum şi intestinele, vezica urinara şi rectul.

pelviscentura pelviana; se observa arcul pubic si ligamentele

Aceasta este formata din patru oase: 2 oase coxale, osul sacrum si coccis. Fiecare os coxal este format la randul lui din trei oase: ilium, ischium si osul pubic. La un copil aceste oase sunt separate de cartilage, dar la maturitate acestea se fuzioneaza intr-o singura unitate. Cele doua oase coxale se impreuneaza in partea posterioara cu osul sacrum prin articulatia sacroiliaca si sunt mentinute in aceasta pozitie de ligamente. In partea anterioara oasele coxale se impreuneaza intre ele (la nivelul oaselor pubice), printr-o articulatie cartilajinoasa numita simfiza pubica. Cele doua oase pubice impreunate formeaza arcul pubic. Datorita articulatiilor sacroilice si a simfizei pubice,  exista o oarecare miscare limitata in centura pelviana, aceasta fiind accentuata in timpul sarcinii. Sub influenta hormonilor progesteron si relaxin aceste articulatii (si totodata ligamentele din jurul acestor articulatii) se „inmoaie” (se relaxeaza). In acest fel, in timpul nasterii orificiul pelvian se mareste putin, facilitand nasterea capului bebelusului.

Osul sacral (sau asa numita „codita”) formeaza partea posterioara a centurii pelviane. Acesta este un os proeminent care influenteaza marimea orificiului centurii pelviene. El se uneste cu osul coccis printre o articulatie, ce permite osului coccis sa se miste putin posterior atunci cand la nastere capul bebelusului iese din pelvis.

Muschii si ligamentele pelvisului sustin organele pelviene. Daca acesti muschi sunt slabiti se pot produce prolapsuri („caderi”) a diferitelor organe (cum ar fi prolaps uterin, prolapsul vezicii urinare etc) si  incontinenta urinara sau fecala.

Organele genitale feminine sunt fixate si sustinute de un numar de ligamente : ligamente largi, ligamente rotunde si ligamente utero-sacrale.
Ligamentele largi – se prezinta ca doua repliuri peritoneale pornind de la marginile laterale ale uterului la peretii excavatiei pelviene.
Fata anterioara – este ridicata de ligamentul rotund, cordon rotunjit de 15 cm, care de la corpul uterin se indreapta antero-posterior determinand formarea aripioarei anterioare a ligamentului larg, apoise angajeaza in canalul inghinal, terminandu-se prin numeroase fascicule fibroase in tesutul celulo-grasos al muntelui lui Venus si al labiilor mari.
Fata posterioara – a ligamentului este ridicata inj portiunea mijlocie de catre ovar si ligamentele utero si tubo-ovariene formand aripioara posterioara .
Marginea superioara a ligamentului larg este locul unde cele doua foite se continua una pe alta, fiind strabatute de trompa careia ii formeaza mezosalpingele sau aripioara superioara. Baza ligamentului larg cu o grosime de 2.5 cm in plan sagital reprezinta hilul principal prin care penetreaza vasele si nervii uterului si vaginului.

Ligamentele utero-sacrale – sunt doua fascicole conjunctivo-musculare, pornind de la fata posterioara a regiunii cervico-istmice indreptandu-se postero-superior la sacru. Dar adevarata sustinere a uterului o realizeaza perineul prin intermediul peretilor vaginali.