Noua biologie – unde mintea si materia se intalnesc (II)

[articoleinserie title=”Cuprinsul seriei: Mama – programul de start al naturii” order=ASC show_date=0]
Partea a doua

In partea a doua a documentarului, Bruce Lipton se axeaza pe conceptul „holist” = totul este interconectat si explica cum stresul ne influenteaza viata.

Toate partile sunt conectate intre ele si cat de sanatosi suntem (sau nu), nu este doar o problema a structurii tale fizice intr-un anumit loc, ci este legat de mediul inconjurator si de cum ne integram in el. Deci un doctor sau un practician in domeniul sanatatii, ar trebui sa aiba mai multa grija despre cum se desfasoara interactia ta cu exteriorul, dinamica din familia ta, dinamica comunicarii, dinamica la locul de munca, deoarece toate acestea contribuie la functionarea corpului tau. Deci este important sa recunoastem ca holismul este un mod de a privi stiinta.

Liniile de inalta tensiune, telefoanele mobile, microundele, ele toate influenteaza hormonii corpului si apoi arunca trupul in afara aliniamentului. (Hormonii au functia de regularizare a corpului. ) Dar daca nu esti sub influenta stresului, campurile electromagnetice nute vor afecta. Daca esti stresata, campurile pot deveni foarte specifice si iti pot altera biologia. Stresul este mecanismul primar care iti deschide corpul catre vulnerabilizarea si schimbarea functiilor lui prin campuri electromagnetice. In special hormonul estrogen este unul dintre hormonii din corp care raspund cel mai usor la campurile electromagnetice.

Dragostea este hrana cea mai puternica pentru crestere – ea ofera intregului sistem, tuturor hormonilor si conexiunilor sistemului sa furnizeze cele necesare cresterii, mentinerii si sanatatii tale. Totusi, in momentul in care iti este frica (deci esti sub efectul stresului) atunci te retragi, te izolezi, te separi de mediul inconjurator si consecinta este aceasta: protectia fata de mediul inconjurator te taie de la acesta si izolundu-te de mediul inconjurator te rupi de viata. Neprimind dragoste inseamna pierderea hranei, Neprimind dragoste si suport inseamna de asemenea ca tu vei incerca sa te protejezi. In absenta iubirii apare frica. Si rezultatul este: frica va opri sistemul.

Exista un sistem anatomic- fiziologic numit axa hipotalamus – pituitara – supra renala, sistem ce ne afecteaza pe toti si functioneaza astfel: stresul este ceva perceput de creier. Si cand incepi sa percepi stres, incepi de asemenea sa te protejez. Asa ca semnalul merge de la creier la glanda pituitara, numita si glanda sefa – aceea glanda a carei functiuni determina forma creierului . Atunci glanda pituitara elibereaza ACTH, care este de fapt un hormona care se duce la glanda suprarenala, aflata in varful rinichilor. Glanda suprarenala secreta hormoni adrenocorticotropi ( adrenalina). Adrenalina este hormonul folosit de corp in reflexul „lupta sau fuga” . Acesti hormoni strang si contracta vasele de sange din viscere (din trup, din maruntaie) si forteaza sangele din viscere sa mearga catre brate si picioare (pentru a putea fugi, lupta, apara). Functia sangelui din viscere este cea de cresterea, pe cand functia sangelui din brate si picioare este cea de protectie. Imediat ce esti stresat inchid mecanismele de crestere. Cu cat esti mai stresat in mod cronic cu atat vei suprima mecanismele de crestere. Nu este o decizie constienta, este doar o parte a sistemului HPSR (axa hipotalamus-pituitara-suprarenala) Semnificatia acestui fapt este ca eliberarea de gluco-corticoizi si de adrenalina cauzeaza un raspuns de genul „lupta sau fuga”.

Sistemul imunitar este un sistem foarte scump (cheltuitor) pentru a asigura functionarea lui. Il costa o multime de energie corporala sa-l faca sa functioneze, cauzand o uzura energetica mare. Daca incerci sa te protejezi de ceva care te ameninta din exterior iti folosesti sistemul imunitar pentru aceasta. Functia sistemului imunitar este cea de protectie din interior, deci impotriva bacteriilor si virusilor din propriul organism. Atunci cand corpul tau raspunde la semnalul de stres din exterior, functionalitatea sistemului imunitar scade. De fapt aceeasi hormoni de stres sunt folositi de catre profesionistii medical sa inchida sistemul imunitar la oamenii care trebuie sa primeasca transplanturi de organe si tesuturi, deoarece nu vor sa fie respinse de organism. Fiecare dintre noi stie ca atunci cand nivelul de stres este foarte ridicat atunci te imbolnavesti.

Comportamentul reflex se afla in partea posterioara a creierului si gandirea, logica si ratiunea in partea din fata a creierului. In momentul in care nivelul de adrenalina si de gluco-corticoizi creste, vasele de sange din partea din fata a creierului se strang si se inchid si hranesc cu sange doar partea posterioara a creierului. Cand esti stresat de fapt pierzi din inteligenta.

Trei lucruri se intampla sub stres, fiecare din ele dezabilitandu-te pe tine pe 3 nivele difertite:

  1. mecanismele de crestere si intretinere sunt reduse;
  2. sistemult imunitar este oprit sau inhibat pentru a conserva energia;
  3. incepi sa actionezi dintr-un compartament reflex, si inteligenta din reactiile voastre este acum pierduta din raspunsuri.

Efectele dezabilizatoare a stresului nu sunt rele intr-o chestie acuta, dar au efecte distructive atunci cand stresul devine cronic. Si cu cat mentinem un stres cronic, celulele corpului vor muri, tesuturile se vor dezorganiza si bolile se vor instala. Si consecinta: STRESUL, nu genele si nu sistemul, – a fost credinta implicata in procesul de imbolnavire.

Simptomele corpului tau iti spun ca esti sub stres. Cand apelam la ingrijirea medicala conventionala, aceasta acopera simptomul (primesti paracetamol pentru durerea cronica de cap), asa ca acum nu mai simti nimic. Dar cand ne descotorosim de simptome, de fapt, inlaturam informatia ca ceva este in neregula, si daca opresti aceea informatie despre simptom, ii spui corpului tau „eu nu te ascult!” Si ce crezi ca face corpul tau? Va gasi o alta cale de ati aduce mai multe informatii, numai ca data viitoare vor fi vesti mai rele decat au fost prima data. Simptomele iti spun ca nu functionezi intr-un mod coordonat cu trupul tau.

Parintitul constient (conscious parenting)

Credinta conventionala este ca mama nu ofera nimic altceva copilului ei (aflat in pantec, in timpul sarcinii) in afara de nutritie. Dar de fapt, mama ( descoperita acum ca datatoare de informatii) de fapt, adjusteaza genele copilului. Dar nu este vorba doar de mama, deoarece ea este in cooperare directa cu partenerul ei (deci cu tatal). Astfel ca, pe masura ce perceptia mamei despre viata este de obicei aflata in tandem cu sotul ei, deci nu este vorba numai de mama ci de parinti, care isi afecteaza vlastarul prin perceptiile lor proprii – si genele sunt selectate de perceptie. Embrionul creste in uter si isi percepe mama, deoarece se hraneste din sangele mamei. Sangele mamei contine nutrienti dar si hormoni si molecule care-i organizeaza corpul ca sa raspunda la mediul inconjurator pe care ea il percepe. Si embrionul/fetusul „citeste” acest lucru si astfel de fapt, el se adapteaza la mediul inconjurator pe care mama il percepe. Mama, fiind programul de start al naturii, il ajuta pe bebelus sa selecteze genele care ii vor fi necesare sa supravetuiasca in mediul inconjurator, deoarece, copilul va trai in acel mediu pe care mama sa il percepe. Deci natura i-a dat mamei abilitatea de a avea perceptii, care sa treaca prin placenta, si astfel perceptia mamei devine perceptia copilului. Genele copilului sunt selectate dinamic ca raspuns la perceptiile mamei. Intr-un mediu inconjurator amenintator, sistemul de perceptii este activat, si astfel protectia este activata. Intr-un mediu inconjurator sustinator, cresterea este activata. Organele si tesuturile embrionului/fetusului se dezvolta in functie de cantitatea de sange pe care acestea o primesc. Cu cat primesc mai mult sange, cu atat mai buna e dezvoltarea lor. Intre 40 si 50% din inteligenta unui copil (IQ-ul) este determinata de mediul inconjurator prenatal – este o variabila bazata pe perceptia mamei de-a lungul sarcinii. Cand parintii traiesc sub un stres mare, hormonii de stres traverseaza placenta si impacteaza bebelusul, selectand genele care vor altera dezvoltarea si evolutia acelui bebelus. Si acest bebelus poate sa selecteze gene care duc mai tarziu la cancer, boli cardiovasculare, obezitate. Toate sunt acum conectate cu influentele mediului inconjurator prenatal. Rolul parintilor este de o importanta majora in evolutia umana pe aceasta planeta. Aceasta se numeste „parintit constient„. Cand o mama creste un bebelus in pantecul ei, acesta, inainte de nastere, invata cum sa -si creasca propriul copil. Cand acel bebelus creste mare, isi va creste copilul in felul in care a fost crescut. Deci cand noi crestem un copil, noi nu crestem doar noua generatie, ci influentam de asemenea si urmatoarea generatie, deoarece copilul nostru isi va creste propriul copil in modul in care noi l-am crescut pe el. Mediul inconjurator poate declansa diferente in comportament, si in manifestarile genelor in functie de stres care va fi apoi transmis generatiei urmatoare = cum iti traiesti astazi viata, va influeta comportamentul copilului de maine.

Cand o mama este insarcinata, si bebelusul se implanteaza in peretele uterin, celulele bebelusului, migreaza prin sistemul mamei. Se credea ca aceste celule, dispar din corpul mamei la nasterea bebelusului, dar s-a descoperit ca nu este adevarat. Mama si copilul raman conectati deoarece mama are celulele copilului in organismul ei pentru a recunoaste identitatea copilului. Astfel mama poate spune cand ceva rau se intampla cu copilul ei chiar daca nu sunt impreuna, deoarece sunt pe aceeasi frecventa de unde.

Concluzie

Stilul de viata si credintele tale vor influenta atat sanatatea si dezvoltarea ta cat si pe cea a copiilor tai. Deci daca doresti ca proprii tai copii sa aiba parte de sanatate si dezvoltare armonioasa este important ca tu sa iti schimb stilul de viata si credintele inca dinaintea momentului conceptiei.

Noua biologie – unde mintea si materia se intalnesc (I)

[articoleinserie title=”Cuprinsul seriei: Mama – programul de start al naturii” order=ASC show_date=0]

In primul articol al aceste serii, am scris despre diferite culturi ale lumii care cunosc influenta perioadei preconceptionale, conceptiei, a sarcinii si a nasterii asupra dezvoltarii armonioase ale bebelusului si mai tarziu a persoanei adulte. In continuare, doresc sa te invit sa urmaresti documentarul lui Bruce Lipton „Noua biologie – unde mintea si materia se intalnesc” (documentarul are subtitrare in romaneste). Bruce Lipton este un biolog in dezvoltarea umana, promoveaza ideea ca genele si ADN-ul uman sunt influentate (si manipulate) de perceptiile si credintele persoanei.

In continuare doresc sa scriu cateva din ideele documentarului.

Prima parte

In prima parte a documentarului Bruce Lipton explica cum de fapt nu suntem controlati de gene ci suntem controlati de perceptiile venite din mediul inconjurator (credinte). El explica faptul ca intr-adevar, exista defecte genetice si ele afecteaza aproximativ 5 la suta din populatie. Restul de 95% din populatie au gene minunate deci sunt sanatosi din punct de vedere biologic si totusi sfarseste prin boli si cancere, morti premature si boli cardiovasculare.  Exista o tendinta ca noi sa punem accentul numai pe gene, sa invinuim genele pentru diferitele boli de care suferim,  dar de fapt nu este asa, ci este vorba de felul in care genele sunt selectate si rescrise de sistemele noastre de credinta, de perceptiile noastre.

Exista credinta care spune ca in momentul conceptiei cand sperma si ovulul se intalnesc, genele sunt selectate pentru toata viata si ca restul vietii se desfasoara din citirea acestor gene. Daca este adevarat asta inseamna ca  noi suntem victimele ereditatii noastre. Si cum putem scapa de gene, daca acestea  sunt in construtia noastra? In momentul in care adoptam aceasta idee devenim iresponsabili. Motivul este acesta: daca genele m-au determinat sa fac asta, iar eu nu-mi pot schimba genele, deci ce mai pot face eu cu viata mea, decat sa ma asigur ca primesc medicamentatia potrivita ca sa ma simt mai bine de-a lungul procesului.

Dar genele nu controleaza cine esti, genele nu controleaza exprimarea biologica din cauza unui motiv foarte simplu: genele nu se pot activa singure sau dezactiva pe ele insale. Deci genele nu se controleaza pe ele insasi, deci deasemenea nu pot controla nimic altceva.

Intotdeauna organismele se potrivesc cu mediul inconjurator si pe masura ce mediul inconjurator se schimba si organismele se schimba pentru a se adapta la aceste modificari ale mediului . Si ce inseamna asta pentru tine?  In ce mediu locuiesti? Si care iti este sistemul de credinte? Ele devin foarte importante deoarece ceea ce descoperim acum este ca genele se vor adapta credintelor tale si acest fapt devine foarte important in intelegerea noastra despre viata.

Suntem controlati de gene? Nu, suntem controlati de perceptii. Perceptiile sunt modul cum „citim” mediul inconjurator si astfel de fapt iti  ajusti comportamentul – daca modul de comportare este legat de mediul inconjurator, atunci esti coordonat de mediul inconjurator. Daca comportarea nu ar fi  conectata cu mediul inconjurator, atunci am fi fara gandire sau am avea o problema neurologica.  Perceptia este ceea ce intervine intre mediul inconjurator si celule. Dar perceptiile pot sa nu fie corecte. Deci mai degraba decat sa le numim PERCEPTII ale mediului inconjurator, le vom numi CREDINTE! Este credinta noastra despre mediul inconjurator care ajusteaza fiziologia noastra. Si credintele vor fi cele mai importante deoarece ele sunt conectate cu genele noastre. DECI: de fapt nu suntem controlati de gene ci suntem controlati de credintele noastre.

Noi suntem ca niste  masini facute din proteine, proteinele se misca ca raspuns la semnale, semnalele sunt controlate de membrana care citeste semnalele si apoi adapteaza corpul trimitand semnale corpului sa raspunda mediului inconjurator.

Diagnosticare holistica

[articoleinserie title=”Cuprinsul seriei: Amenoreea si ciclul menstrual neregulat” order=ASC show_date=0]

Asa cum am spus, atat amenoree (lipsa ciclului menstrual) cat si oligomenorea (ciclu menstrual neregulat) sunt doar simptome si nu o boala in sine.  In primul rand, trebuiesc facute teste si analize conventionale care sa verifice cauza acestor simptome. Este important ca aceste analize sa fie facute inainte de a accepta progesteronul pentru inducerea menstruatiei sau anticonceptionalele orale pentru reglarea menstruatiei.  Aceste tratamente reduc simptomul de amenoree  sau menstruatie neregulata, dar nu trateaza adevarata cauza. Din contra, cauza poate fi agravata si dupa oprirea acestor feluri de medicamentatie, simptomele sa devina si mai problematice.

Deci, dupa efectuarea testelor si analizelor ce anume poti tu sa faci?

Incearca sa nu te axezi pe simptomul in sine – opreste-te, pune-ti mainile pe pantec, inchide ochii si asculta. Ce incearca organismul tau sa iti transmita? Ce incearca el sa iti spuna? Am mai vorbit pana acum ca simptomele sunt doar semne transmise de organismul tau –  acesta este limbajul sau. Organismul tau nu poate sa iti spuna in cuvinte ce anume il deranjeaza. Anuland aceste simptome  este exact ca si cum cineva ti-ar inchide gura exact in mijlocul unei fraze. Este o situatie destul de jicnitoare si frustranta. Si asa cum tie nu iti face placere sa ti se inchida gura atunci cand vrei sa povestesti ceva important, asa nici organismului tau nu  ii face placere.

Dr. Christiane Northup scrie in cartea sa „Women’s  Bodies, Women’s Wisdom” :

„Sangele menstrual, mai ales cand vine in mod neasteptat/neregulat, este un mesaj. Acesta reprezinta un fel de intelepciune. Majotitatea problemelor legate de menstruatie si sangerari uterine au ca sursa un dezechilibru al corpului nostru: exces emotional si lipsa de energie sufleteasca, energie care are rolul de a echilibra intregul sistem anatomic si fiziologic. ” De asemenea, ea scrie ca „de obicei, sangerarea manstruala „anormala”, neregulata, este corelata cu probleme familiale. Scriitoarea sbliniaza faptul ca „sangele intotdeauna simbolizeaza familia”.

Problemele sufletesti pot influenta ritmul ciclului menstrual si al ovulatiei. Cu toate ca de multe ori nu este atat de simplu sa iti asculti corpul si sa ai rabdare, dar de multe ori, aceasta cale te ajuta, fara alte interventii, sa iti reglezi ciclul menstrual.

Puterea cuvantului si a gandului

Aruncam cu cuvinte, ne scufundam in ganduri cu atata usurinta si fara sa ne gandim la efectele acestora asupra noastra.

In ciclul acesta am ovulat „devreme”, in ziua 14. Spun devreme, pentru ca eu ovulez, de obicei prin ziua douazeci si ceva a ciclului. Si cu toate ca, din luna august ne aflam intr-o „pauza” de la bebe, pauza datorata in mare calatoriei mele in Romania, luna aceasta, dupa ovulatie, am intrat iar in „jocul” de ganduri si cuvinte ca poate totusi (cu toate ca ultima data cand am facut dragoste era cu vreo 5 zile inaintea ovulatiei) am ramas insarcinata. Am „stiut” ca nu sunt, dar totusi m-am lasat cu usurinta acaparata de acest joc.  Simptomele au inceput sa vina in avalansa, cu o intensitate ametitoare. Imi era rau, pantecul ma durea – si in tot acest timp stiam ca eu imi provoc toata aceasta suferinta, dar nu aveam putere sa o opresc.  Si in tot acest timp am simtit cum pantecull meu plange. Am avut nevoie de putere ca sa imi spun ca nu pantecul meu plange, ci eu plang, pantecul pur si simplu imi raspunde, de fapt tot corpul meu raspunde gandurilor mele.  Cat am fost in Romania, nu am avut nimic, nici un simptom – sperantele si asteptarile nu si-au avut locul.

Azi dimineata, au inceput scurgerile maronii, semn ca menstruatia este aproape. Pentru cateva momente am simti dezamagire si durere. Dar a trecut. Si tot raul a disparut. Ma trezisem cu sperante si sani durerosi, imi era greu sa respir de durere. Cateva ore mai tarziu, sperantele s-au raspandit, iar sanii sunt moi si nu simt nici cea mai mica sensibilitate. Greata, depresia au disparut ca prin farmec. A ramas durerea fizica a pantecului meu, care incearca sa se tamaduiasca dupa o astfel de experienta. Simt cum toate celulele din corpul meu, prinse de gandurile mele, au fost intr-o continua asteptare. Acum inteleg si ele ca au asteptat degeaba si  ca nu exista nimic. Si cu un oftat isi continua treaba, aceeasi treaba neintrerupta.

Sunt trista. Si plang. Un fel de mahnire inexplicabila, mai profunda si mai sfasiitoare decat durerea fizica a menstruatiei. Nu din cauza ca sunt dezamagita ca nu sunt insarcinata, nu din cauza acelei dorinte puternice de a da nastere unui vieti.  Aceasta mahnire este atat de profunda ca o explicatie coerenta mi se scurge printre degete ca apa – si nu pot sa-i inteleg sensul. Singurul lucru pe care pot sa il fac este sa ma las cuprinsa de aceasta mahnire, fara sa ma impotrivesc. Sa las lacrimile sa-mi spele sufletul si sa las corpul sa se odihneasca.  Ochii mei picura, nasul meu picura, pantecul meu picura.  O furtuna de emotii ma cuprinde  si ma scutura.

Si cu aceste ganduri intru pe forumuri, in cautarea unui sprijin – iar femeile de acolo vorbesc despre dezamagiri si griji,  asteapta cu frica menstruatia, pe care ele o numesc cu atata usurinta „uratii”, „rusii”, „armata rosie”, „vrajitoarea”.  Cele care sunt insarcinate, sunt cuprinse de alte griji si apeleaza cu atata usurinta la medicamente chimice si la teste si analize. Si in loc sa primesc sprijin ma simt cuprinsa si mai tare de furtuna de emotii.

Si ma intreb, printre hohote de plans, daca ele sunt stiu, simt ce influenta au aceste cuvinte si fapte asupra lor, asupra corpului lor, asupra vietii lor. Si ma intreb daca ele simt ca toate acestea le indeparteaza atat de mult de pantecul lor.

Draga femeie, cuvintele si gandurile si faptele si credintele tale iti influenteaza viata si corpul. Menstruatia este un semn de sanatate, de sfintenie. Fara menstruatie nu ar exista viata pe pamant. Menstruatia este o sursa de crestere personala, o sursa de echilibru si sanatate, o sursa de intelepciune.  Iar noi ne suparam atunci cand vine ca iti doresti sa ramai insarcinata si ne suparam ca nu vine atunci cand o sarcina este ultimul lucru pe care il doresti in viata ta. Si folosim cuvinte atat de grele pentru a descrie aceasta sfintenie care se naste din esenta feminina.

Iar tu femeie draga ce porti in pantecul tau o viata, incearca sa inchizi ochii si sa ai incredere si sa asculti. De fiecare data cand iei o „portie” de progesteron sintetic (fara sa ai nevoie de el – doar pentru a fi „sigura”, doar din dorinta de a nu „rsica”) ii spui corpului tau ca nu ai incredere in el. De fiecare data cand inghiti iar si iar un  Non-spa, doar pentru ca uterul tau iti spune ca se transforma si creste  (si aceasta transformare este urmata de senzatii si chiar durere), tu de fapt ii spui acestuia sa taca, nu vrei sa il auzi – nu fiecare durere inseamna pericol, inseamna contractie.   De fiecare data cand grija si nesiguranta te indreapta spre un alt ecograf, spre un alt test, ii spui corpului tau ca nu ai incredere in el, ii spui bebelusului tau ca nu ai incredere in el. Iar aceasta viata care creste in pantecul tau primeste mai mult decat hrana (nutrienti si oxigen) de la tine. El deasemenea este hranit cu credinta ta, cu neincrederea (sau increderea) ta, cu grijile si fricile si cuvintele si gandurile tale.  Inchide ochii si asculta – vei primi tot ce ai nevoie.

Si cu aceste cuvinte ma reintorc la viata mea, la cuvintele mele, la gandurile mele. Si nu pot sa nu ma gandesc, ca, cu toata constiinta mea (awareness – suna atat de bine in engleza acest cuvant), cu toata increderea, credinta, mandria, rabdarea si dragostea  in mine, in corpul meu, in viata, in univers, in spirit – totusi inca, dupa aproape doi ani, nu sunt insarcinata. Sunt sanatoasa, traiesc aproape zi de zi asa cum vreau – dar nu sunt insarcinata. Si atunci cum pot eu sa ajut si cum vei gasi tu puterea sa imi asculti gandurile, sa imi citesti randurile??? Si singurul raspuns pe care il gasesc este: Da vreau sa fiu insarcinata din toata fiinta mea, fiecare celula a corpului meu si fiecare particula a sufletului si mintii mele isi doreste acest lucru. Dar nu asi schimba  nimic din viata mea de pana acum. Si ceea ce imi ramane de facut este sa imi continui drumul in care eu am atata incredere, sa imi impartasesc gandurile si sa fiu alaturi de tine pe drumul tau.

Clienta, pacienta sau studenta?

In meseria mea ma intalnesc cu multe femei. La inceput tentatia a fost ca pe cele care imi cereau serviciile sa le numesc „paciente”. Dar destul de repede mi-am dat seama ca acest cuvant se potriveste mai degraba acelora ce sunt bolnave si doar foarte putine femei care ajungeau la mine erau bolnave. Pentru mine cineva este bolnav daca viata ii este in pericol din cauza anumitei boli si are nevoie urgenta de interventie medicala. Si, cu toate ca o parte din cele care ajungeau la mine aveau cate o problema de sanatate inca nu au ajuns la stadiu de bolnava. Cel putin nu din punctul meu de vedere.

Atunci m-am hotarat sa le numesc ” cliente”. Nu a durat mult timp ca am intrat intr-o noua dilema. Pentru ca toate sa imi fie cliente, toate ar fi trebuit sa imi plateasca. Dar ce fac cu cele care nu platesc, cele care apartin de un anumit centru, organizatie etc sau pur si simplu nu au bani sa plateasca si le primesc in „regim” de voluntariat???

Diferite idei mi se invarteau prin minte si prin suflet. Le-am notat si ti le impartasesc:

  • femeia care vine la mine are nevoie de ajutor
  • femeia care vine la mine doreste sa trateze anumita problema de sanatate ginecologica (sau de fertilitate)
  • femeia care vine la mine doreste sa isi ingrijeasca sanatatea
  • femeia care vine la mine doreste sa se pregateasca pentru sarcina
  • femeia care vine la mine doreste sa ramana insarcinata
  • femeia care vine la mine doreste sa se ingrijeasca in sarcina
  • femeia care vine la mine doreste sa se pregateasca pentru nastere
  • femeia care vine la mine doreste sa primeasca sprijin in timpul nasterii
  • femeia care vine la mine doreste sa primeasca sprijin dupa nastere

Eu fac tot ce imi sta in putinta sa le ajut si sa le invat sa se ajute pe ele insusi. Este important pentru mine ca fiecare femeie care vine la mine sa primeasca ceea ce are nevoie pentru a deveni singura responsabila de ceea ce se intampla in viata ei, cu corpul ei. Le ofer atat  cunostintele necesare si potrivite cat si sprijin si dragoste. Cand am scris acest lucru mi-am dat seama ca relatia dintre mine si femeie nu este cea de terapista -pacienta (pacienta vine la terapista si primeste tratamentul miraculos, pe care il cumpara si il inghite cu constiinta = vindecare) ci mai degraba de profesor -student.

Deci studenta draga, iti multumesc ca m-ai ales si voi fi alaturi de tine pana cand vei fi pregatita sa iti iei zborul.

Fertilitate versus Infertilitate

[articoleinserie title=”Cuprinsul seriei: Semnele fertile” order=ASC show_date=0]

Pana acum am vorbit despre semnele fertile si cum ne ajuta ele sa ne cunoastem corpul. Dar nu am vorbit despre fertilitate. Ce este fertilitatea??? Si ce este infertilitatea??? Din punct de vedere medical fertilitatea este ” capacitatea de a procrea (de a face copii)”, iar infertilitatea este incapacitatea de a procreea pe o perioada de un an.  Dar oare aceasta „definitie” descrie intr-adevar ce este fertilitatea si infertilitatea???

O viata intreaga ne este frica de fertilitate/infertilitate. Depinde de momentul in care ne aflam, de dorinte. Daca nu vrei sa ai un copil, ti-e frica de fertilitate, zi de zi, luna de luna, an de an, cu toate ca esti fertila cel mult 7 zile pe luna, de fapt pe perioada ciclului menstrual. Daca din contra doresti sa ai un copil, atunci iti este frica de infertilitate, cu toate ca esti infertila in mod natural cel putin 14 de zile pe luna si aceasta in cazul in care ai un ciclu menstrual de 21 de zile, deci perioada de infertilitate naturala poate sa fie si mai mare. Si cu cat zilele, saptamanile, lunile si chiar (cateodata) anii trec si sarcina dorita intarzie sa apara, frica este intr-o continua crestere.

Si totusi fertilitatea si infertilitatea fac parte din viata noastra de femeie. Zi de zi, de la adolescenta pana la menopauza, acestea ne urmaresc, fac parte din noi. Eu vad, cred, simt ca fertilitatea/infertilitatea este mai mult decat „(in)capacitatea de procreere”.  Pentru mine  sunt o perfecta armonie intre hormoni, organe, sentimente, sanatate, stil de viata si cateodata chiar si mister si necunoscut. Pentru mine reprezinta creativitate, viata si moarte, schimbare, acceptare, ritm natural, miscarea in cerc, vise, dorinta – feminitate.