Mucusul cervical

[articoleinserie title=”Cuprinsul seriei: Semnele fertile” order=ASC show_date=0]

Un alt semn fertil principal este mucusul cervical. Acesta are cateva roluri. In primul rand acest mucus formeaza un „dop” in colul uterin ce impiedica microbii din vagin sa intre in uter, care este un mediu steril. In al doilea rand, mucusul FERTIL are acelasi rol ca lichidul seminal. Spermatozoizii au nevoie de un anumit mediu si anumite conditii pentru a trai, misca si a ajunge la maturitate, altfel ei vor muri. Dupa ejaculare, spermatozoizii au nevoie de un alt „lichid” inlocuitor lichidului seminal. Ca femeie, fata de barbat, esti fertila doar pentru cateva zile in timpul unui ciclu menstrual. De aceea, doar in perioada fertila, organismul tau  „are nevoie” de spermatozoizi (iti amintesti ca am vorbit in articolul Ciclul menstrual ca nu conteaza care sunt intentii si dorintele unei femei, organismul acesteia se pregateste in fiecare ciclu de o posibila sarcina).  De aceea, organismul tau sau mai precis colul uterin (cervixul), cu cat se apropie de ovulatie, incepe sa secrete un mucus cu calitati fertile, ce seamna in calitate cu lichidul seminal si  ce protejeaza spermatozoizii de aciditatea din vagin, ii hraneste in timp ce se afla in vagin si in colul uterin si tot odata ii ajuta sa se „catere” in interiorul colului uterin.

Totodata trebuie specificat ca mucusul cervical este diferit de secretia vaginala. Aceasta secretie nu neaparat este influentata de hormoni si are roluri diferite de cele ale mucusului cervical. Aceeasta secretie o simti cel mai bine in timpul excitarii sexuale, atunci cand nu exista sau exista putin mucus cervical vaginul parca ar fi usor ‘transpirat”  si in cazul infectiilor vaginale (candidoza, trihomonas etc).

In timpul unui ciclu menstrual, mucusul cervical este intr-o continua schimbare. Aceasta schimbare este destul de sablonica la aceeasi femeie, ciclu de ciclu (in cazul ciclului  ovulator) dar poate sa difere de la o femeie la alta. De aceea pentru a cunoaste aceste schimbari si ce spun ele, este nevoie de putina rabdare si cateva cicluri de verificare a mucusului, impreuna cu celelalte semne fertile. Oricum, dau un exemplu, care se poate potrivi la cele mai multe dintre femei, dar daca nu se potriveste atunci cauta schimbarile specifice corpului tau.

Schimbarile mucusului cervical

La sfarsitul menstruatiei, mucusul se usuca. Senzatia vaginala este de uscat. Cu toate ca pot fi cazuri in care la sfarsitul menstruatiei este secretata o scurgere transparenta si alunecoasa care se intinde putin. Aceasta secretie de fapt nu este mucus cervical ci este mucoasa care formeaza endometrul si inca nu a terminat sa se elimine cu sangele menstrual. De fapt teoretic este o parte din menstruatie, doar fara sangerare. Aceasta secretie nu tine mai mult de o zi pana la trei zile. Dupa aceasta secretie mucusul este uscat. Senzatia vaginala este de uscat sau usor „transpirata”. Esti in perioada nefertila a ciclului menstrual. La cateva zile dupa sfarsitul menstruatiei, incepe colul uterin sa secrete primul mucus din ciclul menstrual. Acest mucus este in cantitati destul de mici si este lipicios, alb sau usor galbui, opac, nu se intinde, are consistenta usor fainoasa. Senzatia vaginala este de uscat sau lipicioasa. In aceasta perioada femeia este infertila.

Cu cat foliculii incep sa secrete estrogen, mucusul devine mai „diluat” , mai subtire si mai umed, cremos, ca o lotiune de corp. Culoarea este tot alb sau galbui, opac. S-ar putea sa se intinda putin sau nu. Senzatia vaginala este de umeda si putin rece. Aceasta perioada poate sa fie infertila sau de fertilitate minima.

Cu cat ovulatia se apropie, mucusul devine din ce in ce mai transparent, mai ud, elastic (se poate intinde cativa centimetri) si alunecos, semanand cu un albus de ou crud. Senzatia vaginala este de uda, alunecoasa, bine lubrificanta. Aceasta perioada este foarte fertila. In imediata apropiere a ovulatiei mucusul incepe sa se reduca in cantitate si sa se usuce. Aceasta se poate intampla cu o zi sau doua inainte de ovulatie, in ziua ovulatiei sau in ziua de dupa ovulatie. Aceasta uscare poate avea loc treptat sau poate fi  brusca.

Imediat dupa ovulatie, sub efectul progesteronului pot exista mucusul lotiune care sa se transforme in cel lipicios si pe urma sa se usuce. Sau poate fi secretat doar mucusul lipicios. Sau chiar s-ar putea ca nici un mucus sa fie secretat.  In cazul in care nu are loc conceptia si nidarea, la sfarsitul fazei luteale incepe menstruatia. Sunt femei care cu cateva ore pana la doua-trei zile inainte de inceperea menstruatiei  observa iar o secretie transparenta sau semitransparenta/semiopaca, alunecoasa, asemanatoare secretiei pe care am amintit-o imediat dupa sfarsitul menstruatie. Si in acest caz aceasta secretie este de fapt mucoasa endometriala (endometrul) care incepe sa se descompuna.

Mucusul cervical si sarcina

In cazul in care conceptia a avut loc, pana la nidare mucusul (in cele mai multe cazuri), are calitati nefertile si este secretat in cantitati reduse, ca la o faza luteala obisnuita. Dupa nidare, sub influenta hormonului progesteron, care incepe sa fie secretat in cantitati mai mari pentru a sustine endometrul sa nu se descompuna si sub influenta hormonului de sarcina bata Hcg, incepe sa fie secretate cantitati din ce in ce mai mari de mucus cervical tip „lotiune”. De aceea unul din simptomele de sarcina este mucus mai abundent decat de obicei in aceasta perioada.

Inca un fel de secretie care poate sa apara in timpul unui ciclu menstrual este mucusul cu sange, ceea ce in engleza se numeste „spotting”.  Aceasta poate aparea in cazul tuturor felurilor de mucus, dar cel mai intalnit este in jurul ovulatiei, cand in mucusul transparent se pot vedea firisoare de sange, in jurul menstruatiei (cateva ore-zile inainte sau dupa menstruatie) sau in ziua in care are loc nidarea sarcinii.

Verificarea mucusului cervical

Acum cum verifici acest mucus cervical? Din ce zi a ciclului menstrual trebuie sa incepi si cat de des?

De fapt se poate incepe imediat cu terminarea menstruatiei, de fiecare data cand mergi la baie sau de trei ori pe zi. De ce trebuie de cateva ori pe zi? Pentru ca  mucusul cervical este intr-o continua schimbare. Si pe cand sunt unele femei care pot avea mucus fertil pe o perioada de cateva zile, altele pot avea mucus fertil doar pentru cateva ore si altele care nu au de loc. Dar si la cele care au mucus fertil cateva zile, acest mucus se schimba in cantitate tot timpul. Cu timpul,  observand aceste schimbari, poti sa inveti cu foarte mare precizie cand are loc ovulatia, chiar si fara folosirea temperatura bazala. Astfel vei sti care este perioada cea mai prielnica de a ramane insarcinate. Daca doresti sa folosesti aceasta metoda pentru contraceptie naturala, din clipa in care apare primul firicel de mucus fertil (mucusul cremos si albus de ou) esti considerata fertila si trebuie sa folosesti o alta metoda contraceptiva (nu hormonala) sau sa te abtii de la sex. Poate la inceput ti se va parea cam complicat, dar cu timpul va deveni instinctiv, la fel cum folosesti hartia igienica. Nu verifica mucusul daca esti excitata sexual sau dupa orgasm (si al tau si al partenerului) deoarece secretia vaginala si lichidul seminal pot crea confuzii, deoarece acestea seamana foarte mult cu mucusul fertil. Diferenta dintre mucusul fertil si secretia vaginala din timpul excitarii sexuale si a lichidului seminal este ca acestea din urma se usuca mult mai repede ca mucusul, se intind mai putin si cu toate ca sunt alunecoase, exista si o usoara senzatie lipicioasa, mai ales dupa ce incep sa se usuce putin.

Poti incepe sa verifici mucusul la inceput doar la nivelul vulvei, pe chilot si pe hartia igienica. Mucusul nefertil lasa pe chilot pete albe lunguete si nesimetrice, pe cand cele fertile lasa pe chilot pete rotunde, putin albe imprejur, ca un cerc. Cand te asezi pe WC sterge-te cu hartie igienica inainte de a urina si verifica mucusul de pe hartie: cantitate, cum se simte si ce culoare are. Se poate verifica si mirosul mucusului si chiar gustul. Mucusul isi schimba totodata mirosul si gustul pe timpul unui ciclu menstrual, nu numai cantitatea si aspectul. Astfel in perioada nefertila poate avea un miros si gust acrisor, intepator, usor „picant” si in timpul perioadei fertile, mirosul si gustul sunt usor dulceage sau neutre. Oricum mucusul NU trebuie sa aiba un miros neplacut, urat acesta fiind un semn de infectie.

Daca pe parcursul unui ciclu menstrual nu gasesti  nici un mucus extern (la nivelul chilotului sau a vulvei, sau pe hartia igienica) atunci poate vei dori sa verifici intern. Pentru asta in primul rand trebuie sa te speli bine pe maini cu apa si sapun si sa iti usci bine mainile ca sa nu ramana umde de la apa. Fii sigura ca ai unghiile bine taiate si pilate ca sa nu te zgarii. Intern vei gasi intotdeauna mai mult mucus cervical decat extern.

Pozitia cea mai buna pentru verificarea interna este sezutul pe WC, pe vine sau in picioare cu un picior ridicat pe cada. Incearca sa vezi care este pozitia cea mai comoda in cazul tau. Cu atentie,  introdu degetul aratator in vagin (sau degetul aratator si mijlociu). Incearca sa simti senzatia vaginala (uscata, lipicioasa, umeda, uda, rece, calda, „transpirata” ) si pe urma indoind usor degetul (ca si cum ai imita semnul cu degetul de vino incoace) in interior scoate-l afara. Uita-te la mucusul pe care l-ai scos, in ce  cantitate, ce culoare si ce  miros are. Pe urma pipa-il intre degete si noteaza senzatia. Incearca sa vezi daca mucusul se intinde sau nu intre degete.

Oricum, nu conteza cum  verifici mucusul, intern sau extern, trebuie sa fii consecventa. Daca ai hotarat extern, atunci verificarea interna poate crea confuzii, deoarece la verificarea externa deobicei este mai putin mucus decat la cea interna. Dar atunci cand verifici intern ia in considerare ca vaginul secreta si el diferite secretii si chiar si atunci cand nu exista nici un mucus, senzatia vaginala poate fi de o usoara umiditate, ca de transpiratie.

Pe FEM (aplicatia on-line pentru cunoasterea semnelor fertile si a corpului tau) ai posibilitatea sa iti urmaresti schimbarile mucusului cervical cu precizie – poti sa iti notezi si cele mai mici schimbari din punct de vedere calitativ si cantitativ, la care se poate adauga o descriere amanuntita in legatura cu aceste schimbari.

femchart-inregistrarea-mucusului-cervicalintroducerea schimbarilor mucusului cervical pe FEM

Temperatura bazala

[articoleinserie title=”Cuprinsul seriei: Semnele fertile” order=ASC show_date=0]

Bine, dar ce este de fapt temperatura bazala???  In timpul zilei (a celor 24 ore), temperatura corpului variază tot timpul. In timpul noptii (a somnului) temperatura organismului scade treptat pana ajunge in punctul cel mai scazut la primele ore ale diminetii. Cu cat ora obisnuita de trezire se apropie, activitatea metabolica creste, determinand si cresterea temperaturii. Totodata in timpul activitatilor zilnice temperatura poate sa difere putin de la un moment la altul, in functie de cat de activa esti. Temperatura bazala este temperatura de baza a corpului in timp de odihna.

Pe perioada unui ciclu menstrual, organismul femeii trece si el prin schimbari de temperatura bazala. Astfel, inainte de ovulatie cand este secretat estrogenul temperatura este relativ scazuta, iar dupa ovulatie, cand este secretat progesteronul, temperatura este relativ crescuta. De asemenea temperatura bazala poate fi influentata de diferiti factori:

  • stari febrile, boala, infectii diferinte, diferite medicamente, tratamentele de fertilitate
  • stresul
  • consumul de alcool cu o seara in urma
  • un somn mai scurt de trei ore consecutive inainte de ati  lua temperatura, probleme de somn – insomnii
  • luarea temperaturii la ore diferite
  • calatoriile cu avionul, calatoriile lungi
  • folosirea unui cearsaf electric in mod neobisnuit, schimbari de clima

Oricum acesti factori de mediu pot influenta diferit de la femeie la femeie si chiar si cea mai sensibila dintre noi, care este influentata cu usurinta de acesti factori poate sa vada cu usurinta ziua ovulatiei.

Verificarea temperaturii bazale

Temperatura bazala este verificata in momentul trezirii, fara sa te ridici din pat sau sa te misti prea mult, la aceeasi ora in fiecare dimineata si dupa macar trei ore consecutive de somn neintrerupt. Aceasta poate fi luata oral sau vaginal, depinde de preferinta personala, ceea ce fiind important este sa fii consecventa in modalitatea de utilizare. Totodata este important pe cat se poate sa nu schimbi termometrul in timpul unui ciclul menstrual, ci sa astepti inceperea unui nou ciclu. Daca totusi esti nevoita  sa schimbi termometrul in timpul ciclului menstrual, atunci semneaza pe grafic aceasta schimbare. Pentru luarea temperaturii bazale este necesar un termometru special, mult mai sensibil decat termometrele obisnuite de febra. Acest tip de termometru masoara doua zecimi dupa virgula (de exemplu 36.54 grade C) Dar daca nu ai posibilitatea sa achizitionezi un astfel de termometru, poate fi folosit un termometru digital sau unul de sticla cu mercur, ultimul necesitand mai mult timp in verificarea temperaturii (5 minute cel putin), dar este mult mai exact. Daca folosestii un termometru de sticla si temperatura iese undeva intre doua linii, adauga temperaturii mai mici dintre cele doua linii 0.05 grade. De exemplu daca mercurul ajunge intre 36.5 si 36.6 noteaza temperatura ca fiind 36.55 grade C.

Temperatura bazala este singurul semn fertil care iti confirma ovulatia, deoarece temperatura creste dupa ce ovulatia are loc. Celelalte doua semne fertile principale, mucusul cervical si  colul uterin (cervixul), anunta faptul ca esti in perioada fertila si ca o ovulatie potentiala se apropie.

Temperatura bazala in faza foliculara (inainte de ovulatie) poate varia cu aproximatie intre 35.8 si 36.7 grade C iar temperatura in faza luteala (dupa ovulatie) poate varia cu aproximatie intre 36.5 si 37.2 grade C si ramane astfel pe o perioada de 12-16 zile, pana cand incepe menstruatia (sau cu cateva ore inainte de inceperea menstruatiei). Daca femeia ramane insarcinata, temperatura ramane ridicata, asemanatoare fazei luteale, pe toata perioada sarcinii. Temperatura bazala creste de obicei la o zi sau doua dupa ce ovulatia are loc si este datorata secretiei hormonului progesteron. Inainte de ovulatie,  temperatura bazala este suprimata de hormonul estrogen.

Pentru a fi confirmata in mod sigur ovulatia, temperatura bazala trebuie sa se mentina ridicata cel putin trei zile consecutive. Cresterea de temperatura poate sa fie brusca de 0.2 – 0.5 grade C, sau poate fi lenta,  treptata, (de fiecare data de cate 0.1 – 0.5 grade C cu aproximatie) sau poate avea loc o crestere brusca, o scadere usoara si din nou o crestere de temperatura.

tb-crestere bruscaexemplu de graf pe FEM in care temperatura bazala creste brusc (cu 0.3 grade C) dupa ovulatie

Aspectul graficului poate sa semne cu dintii unui fierastrau sau pot fi temperaturi asemanatoare pe tot parcursul unei faze. Este destul de usor de monitorizat si interpretat temperatura bazala chiar si in cazul unui grafic „fierastrau”, tot ceea ce trebuie sa faci este sa cauti o structura impartita in cote scazute si in cote ridicate.

femchart-fierastrauexemplu de graf „fierastrau” pe aplicatia FEM

Temperatura bazala si sarcina

De obicei daca temperatura bazala se mentine ridicata mai mult de 18 zile este semn de o posibila sarcina. In rest, temperatura bazala nu este neaparat o medota sigura de diagnosticare a sarcinii. S-a vazut cateodata, ca in caz de sarcina, in ziua in care ar trebui sa aiba loc nidarea sarcinii (undeva intre zilele 7-10 dupa ovulatie), are loc o scadere brusca de temperatura, pentru o singura zi, si pe urma crestere brusca de temperatura. Ca si cum s-a vazut ca in caz de sarcina tot pe la mijlocul fazei luteale exista o a doua crestere a temperaturii, care se mentine astfel pe perioada sarcinii. Dar aceste doua lucruri se pot intampla si in cazul in care nu este sarcina.

Deci nu lua dupa temperatura bazala ca sa vezi daca esti  sau nu insarcinata. Temperatura bazala este folosita pentru a iti confirma ovulatia, si pentru a descoperi eventualele probleme legate de ovulatie si faza luteala (lipsa ovulatiei, ovulatie foarte tarzie, faza luteala scurta) si pentru a descoperi o posibila problema cu tiroida (temperaturi consecutive foarte mici pot arata o hipo-tiroida si temperaturi mari consecutive, inainte de ovulatie, pot arata o hiper-tiroida)

Important!!!!!! Temperatura bazala confirma ca ovulatia a avut loc. De obicei in dimineata in care temperatura creste,  perioada fertila in acel ciclu menstrual s-a sfarsit. De aceea este important sa verifici si celelalte doua semne fertile principale care te anunta ca ovulatia se apropie.

Pe FEM (aplicatia on line pentru semnele fertile) am ales sa nu afisam cifra ce reprezinta temperatura bazala deoarece ceea ce este important e sa vezi o diferenta de temperaturi inainte de ovulati (relativ scazute) si dupa ovulatie (relativ crescute). Intrebari daca o anumita temperatura „este buna” nu este relevanta, deoarece temperatura difera de la o femeie la alta. De exemplu, poti sa observi ca temperaturile tale dupa ovulatie nu depasesc 36.6 grade C, in timp ce la alta femeie temperaturile  dupa ovulatie cresc imediat peste 37 grade C si se mentin asa pe tot parcursul fazei luteale.

femchart-temperatura-bazalaasa arata graficul cu temperatura pe FEM

Metoda cunoasterii semnelor fertile

[articoleinserie title=”Cuprinsul seriei: Semnele fertile” order=ASC show_date=0]

Metoda FAM (Fertility Awareness Method)  ajuta in intelegerea semnelor organismului  pentru a indentifica perioada fertlila si nefertila a ciclului menstrual si astfel sa planifici sarcina dorita sau din contra, sa prevenii o sarcina nedorita. Pe perioada unui ciclu menstrual in mod normal femeia este fertila doar pentru cateva zile, intre 5 si 7 zile. Ovulul traieste intre 6 si 24 de ore, dar spermatozoizii  pot trai, in anumite conditii si 5 zile din momentul ejacularii.  Astfel femeia poate fi  fertila cu 5 zile inainte de ovulatie, in ziua ovulatiei si sunt si cei care cred ca  poate fi fertila si in ziua de dupa ovulatie. Totodata metoda  ajuta sa descoperi mult mai repede anumite probleme ginecologice si de fertilitate, cum ar fi lipsa ovulatiei sau o faza luteala (dupa ovulatie) prea scurta si chiar probleme cu glanda tiroida.

Deoarece metoda FAM se bazeaza pe semne fiziologice si nu pe numararea zilelor (metoda ritmica), ea poate fi folosita si de cele care au ciclul  menstrual regulat dar si de cele care au ciclul  menstrual neregulat.

Fiecare femeie poate sa invete cu usurinta sa recunoasca semnele fertile fiziologice. Aceste informatii pot fi folosite in multe scopuri, cel mai important din punctul meu de vedere este acela ca te ajuta sa te apropii de corpul tau, te ajuta sa il intelegi, sa il simti si sa il apreciezi.

Sunt   semne fertile principale si semne fertile secundare. Semnele fertile principale sunt semnele fiziologice comune tuturor femeilor si ele sunt:

  1. menstruatia
  2. temperatura bazala (TB)

  3. mucusul cervical

  4. colul uterin (cervixul)

Semnele fertile secundare difera de la femeie la femeie si ele pot fi:

  1. scurgeri maronii sau sangerari usoare la mijlocul ciclului

  2. dureri si intepaturi in zona ovarelor

  3. pereti vaginali sisau vulva umflate

  4. balonare

  5. retinerea apei in organism

  6. cresterea energiei

  7. schimbari in simtul mirosului sisau a gustului

  8. sani sensibili, furnicaturi in sani

  9. piele sensibila, uscata, cosuri

Pentru a interpreta aceste simptome (principale si secundare) ele trebuiesc introduse zilnic intr-un tabel special si pentru temperatura bazala se formeaza un graf.

Am creat FEM cu dorinta de a te ajuta sa iti cunosti corpul, sa iti explorezi feminitatea, sexualitatea si fertilitatea. FEM este o aplicatie on-line bazata pe metoda  cunoasterii semnelor fertile. Iti ofera posibilitatea sa iti urmaresti, sa iti notezi si sa iti vizualizezi zilnic semnele fertile si schimbarile fiziologice si sa primesti ajutor in interpretarea acestora. Totodata ai posibilitatea sa tii un jurnal personal, in care te invit sa scrii si ceea ce simti in legatura cu corpul, sufletul, mintea ta – nu uita ca intentia este sa iti cunosti corpul, sa il intelegi, sa il simti si sa il apreciezi.

Aceasta aplicatie o poti gasi la http://ro.myfem.org/

femchartexemplu de grafic de pe FEM

Ciclul menstrual

[articoleinserie title=”Continutul seriei: Anatomie si fiziologie feminina” order=ASC show_date=0]

Ciclul menstrual este unul din cele mai remarcabile procese care se intampla in organismul de  femeie. El este ca o simfonie perfecta, un fascinant joc intre hormoni si raspunsuri biochimice si fiziologice.

Chiar daca vrem si chiar daca nu, in fiecare ciclu menstrual normal, organismul  se pregateste pentru o sarcina potentiala. In esenta, hormonii nostri nu corespund intotdeauna cu dorintele sufletesti. Ei isi fac treaba, indiferent de intentiile noastre.

Hormonii ciclului menstrual

Pentru inceput, este important sa cunoastem hormonii  care influenteaza ciclul menstrual. Sistemul reproductiv este influentat de mai mult de o duzina de hormoni, dar cei mai importanti sunt : FSH, estrogen, LH, progesteron, GnRH.

FSH (Follicle Stimulating Hormone) – este hormonul responsabil pentru dezvoltarea initiala a unui numar de foliculi in fiecare ciclu. Sub influenta acestui hormon, 15-20 de foliculi incep sa se dezvolte in fiecare ovar. FSH este produs in partea anterioara a glandei pituitare. La inceputul ciclului, la aparitia menstruatiei exista in organism doar o cantitate mica de FSH.

Estrogen – exista diferti estrogeni in organismul nostru dar cel mai important estrogen in ciclu menstrual este estradiol. Acesta  este produs de foliculii ce se dezvolta in ovare si mai tarziu de foliculul dominant, si creste in cantitate cu cat ovulatia se apropie. El este responsabil in fiecare ciclu de maturizarea foliculilor, de ingrosarea endometrului,  in secretia unui mucus cervical, abundent, ud si flexibil (ca albusul de ou) in apropierea ovulatiei si a schimbarilor cervixului in timpul ciclului. Acest hormon este responsabil totodata in maturizarea organelor genitale feminine.

LH (Luteinizing Hormone) este un alt hormon important care este produs in partea anterioara a glandei pituitare si este responsabil de stimularea cresterii si completarea procesului de maturizare a foliculilor, impreuna cu FSH. Tot odata este responsabil cu excitarea foliculului dominant, determinand astfel ruperea acestuia si eliminarea ovulului in trompa uterina. Aceasta este ovulatia. Foliculul dominant se transforma dupa ovulatie in corpul galben. Ovulatia are loc la o zi sau doua secretia maximala a hormonului LH.

Progesteron este hormonul  secretat de corpul galben dupa ovulatie. Tot odata el este  hormonul care determina o crestere a temperaturii bazale dupa ovulatie. Este hormonul  responsabil de nutritia si mentinerea endometrului in faza luteala (post-ovulatorii).  Motivul inceperii menstruatiei este scaderea brusca a progesteronului la sfarsitul fazei luteale, datorita dezintegrarii corpului galben.

GnRH (Gonadotropin Releasing Hormone ) este un hormon produs in hipotalamus, care atunci cand este secretat, determina glanda pituitara sa secrete hormonii FSH si LH. Hipotalamnusul este situat langa glanda pituitara si formeaza peretele inferior al creierului. Aceasta parte a creierului printre altele intervine in starile emotionale, de comportament si de stres. De aceea, stresul si alti factori asemanatori pot sa influenteze secretia acestui hormon si astfel, sa influenteze ovulatia si astfel intregul ciclu menstrual. De acee nu este corect spus ca menstruatia intarzie (doar daca este vorba de sarcina) ci cea care intarzie sau nu are loc este ovulatia.

Fiziologia ciclului menstrual

Prima zi a ciclului menstrual este de fapt prima zi de menstruatie (sange rosu ce curge si nu scurgerile maronii) . Scaderea brusca a progesteronului, hormonul care este responsabil cu nutritia endometrului si mentinerea lui, determina descompunerea si contractia endometrului si astfel incepe menstruatia.

Cu cateva zile inainte de inceperea menstruatiei, endometrul ajunge la maturitate maxima si fara progesteron care sa il sustina, incepe sa se descompuna. Pentru o perioada de aproximativ 5 zile, endometrul descompus este eliminat, sub forma de sangerare. Sangele menstrual incepe sa curga afara din uter, prin cervix si vagin.

Din momentul in care a inceput menstruatia, sistemul hormonal intra in functiune. Glanda pituitara incepe sa secrete FSH, hormonul care determina dezvoltarea foliculilor. Totodata sub influenta hormonului FSH, foliculii incep sa se acopere cu un  strat de celule, ce incep sa secrete primele cantitati de estradiol in noul ciclu. Cam in ziua a 5-a a ciclului (sau imediat ce menstruatia se termina), glanda pituitara incepe sa secrete  LH in cantitate mica.

In ziua 7 sau 8 din motive necunocute inca, unul dintre foliculi incepe sa se dezvolte mai mult decat ceilalti si devine foliculul dominant, in timp ce ceilalti foliculi incep sa se dezintegreze. In urmatoarele zile, secretia de estrogen creste brusc. Estrogenul determina ingrosarea endometriului. In continuare estrogenul incepe sa produca primele semne de fertilitate. Mucusul cervical incepe sa se schimbe  si devine din ce in ce mai ud si abundent cu cat ovulatia se apropie. Si cervixul trece prin schimbari specifice sub influenta estrogenului si cu cat ovulatia se apropie, cervixul este sus, moale si deschis. Cand estrogenul ajunge la cantitatea maxima, determina  secretia brusca (de 6 pana la 10 ori mai mult decat in celelalte zile) de LH. Imediat dupa asta FSH scade brusc. Aceasta este faza foliculara a ciclului menstrual.

La 24-48 de ore de la secretia maxima de LH, foliculul dominant se sparge si ovulul este eliminat in trompa uterina. Aceasta este ovulatia. Din acest moment incepe faza luteala sau faza post-ovulatorie. Foliculul dominant dupa ovulatie se transforma in corpul galben care incepe sa secrete progesteron si cantitati mici de estrogen. Daca nu exista spermatozoizi care sa fecundeze ovulul, acesta se dezintegreaza in urmatoarele 6-24 de ore. Sub influenta estrogenului si a progesteronului, endometrul continua sa se ingroase, sa se „imbibe” cu substante nutritive in caz in care ovulul a fost fecundat si embrionul se va implanta (nidarea). Corpul galben continua si el sa creasca pana in ziua 7 dupa ovulatie, ajungand la marimea de 1.5 cm. Cam prin ziua 10-13 dupa ovulatie, corpul galben incepe sa se degenereze. In clipa in care corpul galben dispare, cantitatea de progesteron scade brusc si endometrul incepe sa se descompuna si sa se contracteze, astfel determinand aparitia unei noi menstruatii. Si in acest moment un nou ciclu incepe.

Anatomie feminina – partea a doua

[articoleinserie title=”Continutul seriei: Anatomie si fiziologie feminina” order=ASC show_date=0]

In a doua parte a articolului despre anatomia feminina va voi prezenta  acele organe ce alcatuiesc  „zona intima”  sau aparatul de reproducere. Aparatul de reproducere se gaseste in zona pelviana si este format din organul genital extern si organele genitale interne.

Organul genital extern este vulva. Ea cuprinde muntele lui Venus, labiile mari si mici, clitorisul, orificil vaginal, uretra si glandele externe vaginale.

vulva

Muntele lui Venus este regiunea anatomica ce protezeaza zona simfizei pubice, si este  acoperita cu par. Aceasta zona este  de fapt bogata in tesut grasos, fibroconjuctiv, oferindu-i un relief usor proeminent si o consistenta moale de “pernita”. Deci cu alte cuvinte este o pernuta de gramise, acoperita cu par (parul pubian).

Labiile mari sunt pliuri cutaneo-mucoase constituite din fibre musculare si tesut grasos si conjunctiv. Ele sunt acoperite pe fata externa de piele, iar pe partea interna de o mucoasa prevazuta cu un epiteliu pavimentos. Prezinta foliculi polisebatici pe fata externa si glande sudoripare a caror functie debuteaza la pubertate. Anatomic se unesc si formeaza comisura anterioara, extremitatile posterioare se unesc, la fel intre ele si formeaza comisura posterioara (furculita). Contin un bogat plex venos care in cazuri de traumatisme produce hemoragie profuza si hematoame extinse.

Labiile mici sunt formate din tesut conjunctiv si fibre musculare, printre care se gasesc rare fibre de tip erectil. Sunt acoperite de o mucoasa prevazuta cu un epiteliu pavimentos. Prezinta glande sebacee si eventual glande sudoripare.
Clitorisul este constituit din doi corpi cavernosi, separati printr-un sept incomplet. Se termina cu o extremitate proeminenta denumita gland, prevazuta cu un fren.
Glandele Bertholin sunt situate pe cele doua laturi ale extremitatii inferioare a vaginului in grosimea labiilor mari. Sunt glande tubulare ramificate, alcatuite din lobi formati la randul lor din acini glandulari cu functie muco-secretorie.
Glandele Skene sunt asezate parauretral si se deschid pe partile laterale ale orificiului uretral.

Partea care separa vulva de anus se numeste perineu. Perineul este o formatiune musculo-aponevrotica. Aceasta zona se intinde in timpul nasterii, permitand expulzarea capului bebelusului. Totodata, asa cu am specificat mai sus, perineul este zona cea mai importanta de sustinere a uterului, de aceea este foarte important de a proteja aceasta zona, mai ales in timpul nasterii.

Partea interna a aparatului de reproducere incepe cu vaginul. Acesta este un “pasaj” muscular, foarte elastic, care acţionează ca un pasaj pentru fluxul de sânge menstrual, ca “receptor” al penisului in timpul actului sexual si al spermatozoizilor si serveste drept canal de iesire pentru bebelus in timpul nasterii.

anatomia feminina interna

Pe fata interna a vaginului se afla mucoasa vaginala alcatuita din mai multe straturi de celule suprapuse. Suprafata mucoasei este neregulata, cu cute transversale, care pornesc de o parte si de alta a unor formatiuni mai ingrosate. Aceste cute au un rol important in marirea suprafetei de contact in timpul actului sexual si in mentinerea lichidului spermatic depus in vagin. Mucoasa vaginala se modifica in raport cu secretiile de hormoni sexuali din organism, in special cu secretia de estrogeni. In interiorul vaginului nu este steril, este plin de microbi, de aceea mucoasa vaginala si secretiile sale sunt acide, impiedicand astfel formarea infectiilor vaginale.
Vaginul in partea de jos se deschide in vulva iar in partea de sus se continua cu colul uterin (cervix). Acesta are un rol important in secretarea mucusului cervical, care cu cat se apropie ovulatie are calitate alkalina, asemanator lichidului spermatic, mentinand astfel un mediu prielnic spermatozoizilor si ajutandu-i de asemena sa se catere” in col, si de acolo in uter si in trompa uterina unde are loc marea intalnire cu ovulul. De asemenea, colul uterin si mucusul cervical, formeaza un “dop” , nepermitand astfel patrunderea microbilor in cavitatea sterila a uterului si a trompelor uterine.

Tot odata, colul uterin are un rol important in timpul nasterii, acesta dilatandu-se, permitand astfel trecerea capului bebelusului din utern in vagin.

Uterul (viitoarea casa a bebelusului pana la nastere) este un organ musculos, format din trei zone: colul uterin fiind partea de jos a uterului, corpul uterului si istmul uterului (partea de sus sau fundul uterului). Uterul este alcatuit din trei straturi. Stratul exterior este de fapt o membrana, stratul mijlociu este format din trei randuri de muschi care au rolul de a se contracta in timpul travaliului pentru a impinge bebelusul si placenta afara. Stratul intern este endometrul. Endometrul este un strat de tesut mucos si vase de sange si limfatice, ce captuseste uterul. In timpul fiecarui ciclu menstrual are loc o crestere, in volum,  a endometrului, o ingrosare, acesta pregatindu-se astfel pentru o posibila sarcina. In cazul in care femeia nu ramane insarcinata, endometrul se elimina in asa numita perioada menstruala.

anatomie feminina internauterul
se observa locul in care se afla uterul, ligamentele si sistemul circulator

In timpul sarcinii, uterul creste de la marimea unei pere ( lungimea de 7.5 cm, latimea de 5 cm si grosimea de 2.5 cm) la marimea unui pepene rosu (28 cm X 24 cm X 21 cm). Si greutatea uterului creste de la 60 gr la 1000 gr la sfarsitul sarcinii. Pana la sfarsitul sarcinii, uterul s-a tranformat dintr-un organ muscular gros intr-un sac cu peretii subtiri, dar suficient de musculos pentru a impinge afara bebelusul si placenta.

Trompele uterine sunt doua conducte musculo-membranoase ce ies din cele 2 parti laterale ale istmului (partea de sus a uterului) si se intind pana in fata ovarelor.  In interiorul trompelor este prins ovulul la ovulatie si tot aici are loc intalnirea dintre ovul si spermatozoid, permitand fecundarea si conceptia unei noi vieti.

Ovarele sunt 2 organe ovale de marimea 3-5 cm si se gasesc in ambele parti a uterului, langa trompe. Ovarele au doua roluri importante : ei secreta hormoni si folosesc ca “depozit” de ovuli. Acest “depozit” elibereaza in procesul de ovulatie de obicei un ovul cel mult doi. Ovarul contine foliculi care sunt niste “saculete” cu lichid, in interiorul carora se afla ovulii (fiecare folicul contine un ovul). Femeile se nasc cu toti ovulii pe care ii vor avea in toata viata lor. In perioada de sarcina, ovarele fetusului-fetita in saptamana 20 de sarcina, contine numarul maxim de ovuli ( 20 milioane de ovuli). La nasterea bebelusii, raman doar 400 de mii de ovuli, din care “doar” 500 vor ovula in timpul anilor fertili. Ovulii incep sa se maturizeze cand fetita ajunge la varsta pubertatii. Si prima ovulatie are loc cam la doi ani de la primirea primei menstruatii.

ovarulovarul
se observa foliculii, foliculul dominant, ovulatia si diferitele stagii ale corpului galben


Anatomia feminina – prima parte

[articoleinserie title=”Continutul seriei: Anatomie si fiziologie feminina” order=ASC show_date=0]

Te invit intr-o calatorie in interiorul corpului feminin, pentru a te ajuta sa  intelegi mai departe  procesele fiziologice si hormonale care au loc ciclu de ciclu, in timpul sarcinii si mai tarziu in timpul menopauzei.  Voi incepe cu pelvisul femin (bazinul) deoarece joaca un rol important in sanatatea si fertilitatea feminina, si in timpul sarcinii si a nasterii.

Bazinul este format din centura pelviana, muschi si ligamente. Centura pelviana este un „inel” osos puternic ce sustine , prin coloana vertebrala, greutatea partii de sus a corpului, şi transmite această greutate în picioare. Acesta conţine şi protejează organele de reproducere, precum şi intestinele, vezica urinara şi rectul.

pelviscentura pelviana; se observa arcul pubic si ligamentele

Aceasta este formata din patru oase: 2 oase coxale, osul sacrum si coccis. Fiecare os coxal este format la randul lui din trei oase: ilium, ischium si osul pubic. La un copil aceste oase sunt separate de cartilage, dar la maturitate acestea se fuzioneaza intr-o singura unitate. Cele doua oase coxale se impreuneaza in partea posterioara cu osul sacrum prin articulatia sacroiliaca si sunt mentinute in aceasta pozitie de ligamente. In partea anterioara oasele coxale se impreuneaza intre ele (la nivelul oaselor pubice), printr-o articulatie cartilajinoasa numita simfiza pubica. Cele doua oase pubice impreunate formeaza arcul pubic. Datorita articulatiilor sacroilice si a simfizei pubice,  exista o oarecare miscare limitata in centura pelviana, aceasta fiind accentuata in timpul sarcinii. Sub influenta hormonilor progesteron si relaxin aceste articulatii (si totodata ligamentele din jurul acestor articulatii) se „inmoaie” (se relaxeaza). In acest fel, in timpul nasterii orificiul pelvian se mareste putin, facilitand nasterea capului bebelusului.

Osul sacral (sau asa numita „codita”) formeaza partea posterioara a centurii pelviane. Acesta este un os proeminent care influenteaza marimea orificiului centurii pelviene. El se uneste cu osul coccis printre o articulatie, ce permite osului coccis sa se miste putin posterior atunci cand la nastere capul bebelusului iese din pelvis.

Muschii si ligamentele pelvisului sustin organele pelviene. Daca acesti muschi sunt slabiti se pot produce prolapsuri („caderi”) a diferitelor organe (cum ar fi prolaps uterin, prolapsul vezicii urinare etc) si  incontinenta urinara sau fecala.

Organele genitale feminine sunt fixate si sustinute de un numar de ligamente : ligamente largi, ligamente rotunde si ligamente utero-sacrale.
Ligamentele largi – se prezinta ca doua repliuri peritoneale pornind de la marginile laterale ale uterului la peretii excavatiei pelviene.
Fata anterioara – este ridicata de ligamentul rotund, cordon rotunjit de 15 cm, care de la corpul uterin se indreapta antero-posterior determinand formarea aripioarei anterioare a ligamentului larg, apoise angajeaza in canalul inghinal, terminandu-se prin numeroase fascicule fibroase in tesutul celulo-grasos al muntelui lui Venus si al labiilor mari.
Fata posterioara – a ligamentului este ridicata inj portiunea mijlocie de catre ovar si ligamentele utero si tubo-ovariene formand aripioara posterioara .
Marginea superioara a ligamentului larg este locul unde cele doua foite se continua una pe alta, fiind strabatute de trompa careia ii formeaza mezosalpingele sau aripioara superioara. Baza ligamentului larg cu o grosime de 2.5 cm in plan sagital reprezinta hilul principal prin care penetreaza vasele si nervii uterului si vaginului.

Ligamentele utero-sacrale – sunt doua fascicole conjunctivo-musculare, pornind de la fata posterioara a regiunii cervico-istmice indreptandu-se postero-superior la sacru. Dar adevarata sustinere a uterului o realizeaza perineul prin intermediul peretilor vaginali.